Pe 24 iunie sarbatorim ziua traditionalei ii romanesti. Ia romaneasca este o camasa purtata de femei, caracteristica portului national romanesc. Ea este confectionata din panza alba de canepa, bumbac, in sau borangic, si impodobita cu broderii sau dantela. In functie de zona din care provine, ia traditionala difera prin ornamentatie, geometrica motivelor, cromatica decorativa si multe alte elemente.
Sursa: romania-insider.com
Iata cum arata ia romaneasca in diferite zone ale tarii:
Ia romaneasca din Oltenia
In Mehedinti, se poarta camasile incretite la gat, cu altita lata, brodata cu fir rosu-visiniu sau negru si maneci cu manseta. Camasile vechi oltenesti au maneca larga, fara manseta. In broderii este folosit punctul simplu de contur sau tighelul, punctul cruce si punctul de umplutura.
Iile din Gorj sunt realizate din bumbac tesut in casa si sunt brodate cu fire de arnici, matase, fir auriu sau argintiu, precum si paiete asortate firului cu care au fost executate motivele.
In zona Valcea, camasa cu altita este bogat decorata cu figuri geometrice si florale. Bentita de la guler si mansetele inguste de la maneci sunt brodate cu motive identice. Iile mai noi au broderii foarte bogate pe piepti, executate cu aceleasi motive si culori ca si altita. La iile mai vechi este invers, motivele care decoreaza pieptii fiind diferite de cele de pe altita.
In zona Romanati, este specifica ia romaneasca cu guleras si altita, alcatuita din galoane (sireturi de lana sau matase) dispuse transversal in care se repeta motivul de forma literei „S”. Incretul este decorat cu romburi alungite, in care sunt incluse si romburi mai mici.
Locuitorii din Dolj poarta ii clasice, incretite la gat, cu altita, incret si guleras ingust, sub forma de bentita. Broderia este foarte fina si acopera toate partile componente ale iei.
Port popular din Dobrogea, sursa foto: pinterest.com
Ia romaneasca din Muntenia
Camasa populara pentru femei din Muntenia este incretita la gat, cu bentita, iar maneca se termina fie cu o bratara, fie cu un pumnas. Tehnica pumnasului consta in suflecarea extremitatii manecii si acoperirea ei cu broderie executata pe fir, pe dosul materialului.
Iile din zona Argesului sunt brodate cu figuri geometrice care se repeta. Motivele decorative cele mai des intalnite sunt frunza de brad stilizata si crestaturile aplicate oblic, pe o nervura sustinatoare.
In Dambovita, iile sunt ornamentate cu figuri simbolice si florale, aplicate pe maneca mai jos de incret, intre cele doua siruri in forma de galon.
Femeile din Breaza poarta ii cu caracter specific local, avand creturi sub guler si ornamente pe maneci dispuse intr-una sau doua benzi orizontale.
Iile din zona Ramnicu Sarat sunt confectionate din panza de in combinata cu canepa, dupa un model vechi, din secolul al XVIII-lea. Altita este croita separat, iar maneca se terminata cu bentita brodata pe dos si rasfranta pe fata.
In zona Vlasca, broderia este foarte discreta, predominand figurile geometrice: patrat, romb, dreptunghi. Maneca se termina cu bentita si volanas decorat discret cu bibiluri (dantela lucrata cu acul sau cusatura cu coltisori).
Locuitorii din Teleorman poarta ii de o cromatica sobra, bogat decorate. Culorile predominante sunt visiniu, cafeniu si albastrul pastelat.
Port popular romanesc din Muntenia, sursa foto: pinterest.com
Iile din Moldova, Dobrogea si Transilvania
Din punct de vedere al cromaticii, ia romaneasca purtata in Suceava are culori sobre, dar placute: brun, cafeniu, negru, verde inchis. Cea din Campulung abunda in elemente decorative cusute cu fir gros, buclat, de culoare de rosie si neagra.
Ia din zona Vrancei se remarca printr-o geometrie puternica, culori tari precum rosu, negru, albastru, verde sau ocru, dar si printr-o croiala speciala a manecii, rasucita, care da un efect de spirala.
Camasile specifice din Dobrogea, Banat, Oas, Maramures, Hunedoara, Saliste, Apuseni, Bihor, Nasaud si Tarnave au fiecare are o personalitate aparte. Sunt compuse tot din 4 foi, dar au si elemente aparte in croiala: ciupag, fodor, platca. Cusaturile ornamentale sunt si ele specifice fiecarei zone: in tabla, ciocanele, picaturi, umeras sau “peste cot”.
Port popular din Moldova, sursa foto: pinterest.com
Tipuri de ii
Exista doua tipuri de ii: camasa dreapta in forma de T si camasa cu altita, incretita in jurul gatului.
Camasa dreapta este croita din trei foi de panza de canepa sau canepa combinata cu bumbac, fiind purtata in zilele de lucru. Camasa de lucru nu este ornamentata, bucatile de baza fiind imbinate prin cusatura in urma acului, la maneci avand gaurele. In Moldova, se poarta camasi dreapte confectionate din panza de lana tigaie, considerate deosebit de frumoase.
Camasa cu altita, incretita in jurul gatului este o camasa de sarbatoare, mai bogat ornamentata. Este croita din patru foi drepte de panza, incretite in jurul gatului. Cele mai multe ornamentele sunt plasate pe maneci, altita si incret.
Altita este partea superioara a manecii – umarul. La camasile vechi, altita este ingusta si incadrata de regula de un chenar.
Incretul este o portiune ingusta de 5-8 cm, plasata imediat sub altita. Rolul sau initial era de a increti maneca pentru a da libertate de miscare bratului. Astazi, incretul are doar rol ornamental. Se lucreaza doar cu motive geometrice de culoare alba sau galben deschis. De multe ori, femeile care fac ii folosesc pentru incret fire de matase vegetala, care sunt mai stralucitoare.
Ornamentele in forma de rauri (benzi) se desfasoara de la incret la manseta, fiind dispuse pe verticala sau oblic. Maneca iei se termina cu o manseta larga sau cu o bratara (manseta stramta). Ornamentele de pe piept se compun din rauri verticale sau oblice, complete sau partiale (jumatati de rauri).
Un alt procedeu de impodobire a pieptului iei consta in acoperirea tesaturii cu motive de broderie asemanatoare celor de pe altita. Broderia bogata de pe piept confera iei o anumita masivitate, care poate insa atentua gratia fireasca a acestei piese vestimentare.
Motivele ornamentale intalnite pe ii fac trimitere la teme abstracte, fenomele concrete inspirate din natura si diferite simboluri. In functie de modul in care sunt stilizate, putem vorbi despre motive geometrice, motive desenate liber, motive traditionale sau mostenite si motive moderne.