Amenoreea

| | Actualizat: 2007-10-04 13:14:54

 

Amenoreea — absenta menstruatiei — apare la pubertate sau mai tarziu in viata.

Amenoreea primara este o afectiune care se manifesta prin intarzierea aparitiei primului ciclu menstrual pana la varsta de 16 ani.

Amenoreea secundara se manifesta prin intreruperea menstruatiei la un moment dat. Sarcina e primul lucru la care se gandeste o femeie cand nu mai are menstruatie, dar exista mai multe explicatii posibile pentru absenta menstruatiei.

Fiind un semn, nu o boala, amenoreea este adesea rezultatul unei afectiuni grave.

Totusi, daca motivul absentei menstruatiei ramane necunoscut acest lucru poate fi stresant si asteptarea reaparitiei acesteia poate sa para o viata de om.

Dar nu intra in panica. Tu si doctorul tau puteti descoperi cauza printr-o simpla examinare a istoricului tau medical si o descriere exacta a simptomelor. Tratarea cauzei poate vindeca amenoreea.

Semne si simptome


Principala indicatie ca ai amenoree este faptul ca nu ai menstruatii. Iata la ce trebuie sa fii atenta daca banuiesti ca ai amenoree:

  • Amenoree primara. Nu ai avut nici o menstruatie pana la varsta de 16 ani.

  • Amenoree secundara. Nu ai nici o menstruatie timp de 3 pana la 6 luni sau mai mult.

    In functie de cauza amenoreei, poti sa prezinti si alte semne si simptome pe langa absenta menstruatiilor, cum ar fi curgerea sfarcurilor, dureri de cap, schimbari in vedere sau cresterea excesiva a parului pe fata si trunchi (hirsutism).
  • Cauzele amenoreei primare


     

    Cauze


    Amenoreea primara


    Amenoreea primara afecteaza mai putin de un procent din fetele adolescente. Cele mai frecvente cauze ale amenoreei primare includ:

  • Anormalitati cromozomiale. Anumite anormalitati cromozomiale pot cauza o sangerare prematura a ovulelor si a foliculilor implicati in ovulatie si menstruatie.

  • Probleme cu hipotalamusul. Amenoreea hipotalamica functionala este o disfunctie a hipotalamusului – o zona la baza creierului care functioneaza ca un centru de control al corpului tau si iti regleaza ciclul menstrual.

    Exercitiile in exces, disfunctiile alimentare, cum ar fi anorexia si stresul fizic sau psihic pot contribui toate la intreruperea functionarii normale a hipotalamusului.

    Functionarea normala a hipotalamusului poate fi afectata si de o tumora dar acest lucru se intampla foarte rar.

  • Afectiuni ale glandei pituitare. Glanda pituitara este o alta glanda a creierului implicata in reglarea ciclului menstrual.

    O tumora sau alta crestere invadatoare pot intrerupe abilitatea glandei pituitare de a performa aceasta functie.

  • Lipsa organelor reproducatoare. Cateodata apar probleme in timpul dezvoltarii fatului din cauza carora in cazul in care copilul este de sex feminin se naste fara o mare parte din sistemul ei reproducator, cum ar fi uterul, cervixul sau vaginul.

    Pentru ca sistemul ei reproducator nu s-a dezvoltat normal, ea nu va avea cicluri menstruale.

  • Anormalitati structurale ale vaginului. O blocare a vaginului ar putea impiedica sangerarea menstruala vizibila. O membrana sau un perete al vaginului ar putea bloca varsarea sangelui din uter si cervix.
  • Cauzele amenoreei secundare


     

    Amenoreea secundara


    Amenoreea secundara este mai frecventa decat amenoreea primara. Exista multe cauze posibile ale amenoreei secundare:

  • Sarcina. La femeile care sunt la varsta reproducerii, sarcina este cea mai frecventa cauza a amenoreei.

    Cand un ovul fertilizat este implantat in endometrul uterin, endometrul ramane acolo sa hraneasca fatul si nu este eliminat sub forma de menstruatie.

  • Contraceptive. Este posibil ca unele femei care iau anticonceptionale sa nu aiba menstruatii.

    Cand contraceptivele sunt intrerupte, poate dura 3 pana la 6 luni pana cand ovulatia si menstruatia sunt reluate regulat.

    Contraceptivele injectate sau implantate, cum este Depo-Provera, pot de asemenea sa cauzeze amenoree ca si dispozitivele intrauterine care contin progesteron, cum e Mirena.

  • Alaptarea. Mamele care alapteaza se confrunta deseori cu amenoreea. Chiar daca are loc ovulatia, nu e obligatoriu sa apara si menstruatia. Sarcina se poate insatala si in lipsa menstruatiei.

  • Stresul. Stresul mintal poate altera temporar functionarea hipotalamusului – o zona a creierului tau care controleaza hormonii care regleaza ciclul menstrual.

    Rezultatul este intreruperea ovulatiei si menstruatiei. Menstruatiile regulate sunt reluate de obicei dupa ce se stresul incepe sa scada.  

  • Medicamentatia. Anumite medicamente pot intrerupe menstruatiile. De exemplu, antidepresivele, antipsihoticele, unele medicamente folosite in chimioterapie si corticosteroizii orali pot cauza amenoree.

  • Boala. Bolile cronice pot amana menstruatiile. Pe masura ce te recuperezi, menstruatia va fi reluata.

  • Dezechilibru hormonal. O cauza frecventa a amenoreei sau menstruatiilor neregulate este sindromul ovarelor polichistice (SOPC).

    Aceasta afectiune cauzeaza niveluri inalte si constante de estrogen si androgen, un hormon feminin, spre deosebire de nivelurile fluctuante din timpul ciclului menstrual.

    Rezultatul este o scadere a cantitatii de hormoni pituitari care conduc la ovulatie si menstruatie.

    SOPC este asociat cu obezitatea; amenoreea sau sangerarea abundenta anormala, deasa a uterului; acneea si par facial in exces.

  • Greutate corporala scazuta. O greutate corporala foarte scazuta intrerupe multe functii hormonale din corpul tau si poate ingreuna ovulatia.

    La femeile care sufera de disfunctii alimentare, cum ar fi anorexia sau bulimia, se observa intreruperea frecventa a menstruatiei din cauza acestor schimbari hormonale anormale.

  • Exercitii in exces. Femeile care fac sporturi ce necesita un antrenament riguros, cum ar fi baletul, alergarea la distanta sau gimnastica, pot suferi o intrerupere de menstruatie.

    Mai multi factori combinati contribuie la pierderea menstruatiei la atlete, incluzand cantitatea prea mica de grasime corporala, stresul si consumul mare de energie.

  • Disfunctia glandei tiroide. O glanda tiroida subactiva (hipotiroidism) cauzeaza de obicei probleme de menstruatie, inclusiv amenoreea.

    Disfunctiile tiroidiene pot sa cauzeze de asemenea o crestere sau scadere a producerii de prolactina – un hormon reproducator produs de glanda pituitara.

    Un nivel anormal de prolactina iti poate afecta hipotalamusul si perturba ciclul menstrual.

  • Tumora pituitara. O tumora noncanceroasa (benigna) din glanda ta pituitara (adenom sau prolactinom) poate cauza o producere in exces de prolactina.

    Prolactina in exces poate cauza menstruatii neregulate. Acest tip de tumora poate fi tratata cu medicamente, dar cateodata necesita interventie chirurgicala.

  • Ranirea uterului. Sindromul Asherman, o afectiune care se manifesta prin acumularea de tesut care provoaca leziuni pe endometrul uterin, poate aparea uneori dupa proceduri uterine, cum ar fi dilatarea sau chiuretajul, operatia de cezariana sau tratamentul pentru fibroza uterina.

    Lezarea uterului impiedica acumularea normala si eliminarea endometrului uterin, ceea ce are ca rezultat o sangerare menstruala usoara sau absenta menstruatiei.  

  • Menopauza prematura. Menopauza apare de obicei intre 45 di 55 de ani. Daca se instaleaza inainte de 40 de ani este considerata prematura.

    Lipsa functiilor ovariene asociate cu menopauza scade cantitatea de estrogen care circula prin corpul tau, care in schimb iti subtiaza endometrul si pune capat menstruatiilor.

    Menopauza prematura poate fi rezultatul unor factori genetici sau al unor boli autoimune, dar de cele mai multe ori cauza e necunoscuta.
  • Testare si diagnosticare


     

    Cand trebuie sa mergi la medic
    Mergi la un control medical pentru diagnosticarea cu amenoree primara sau secundara daca:

  • Nu ai avut niciodata o menstruatie, dar ai 16 ani sau peste 16 ani.

  • Ai avut menstruatie pana acum, dar nu in ultimile 3 sau 4 luni consecutiv.

    Testarea si diagnosticarea
    Desi amenoreea rezulta rar dintr-o afectiune care pune in pericol viata, poate contine un set complex de probleme hormonale. Gasirea cauzei primare poate dura si pot fi necesare mai multe teste.

    In primul rand, medicul tau te poate sfatui sa faciun test de sarcina. El iti poate examina de asemenea zona pelvica ca sa verifice daca esti insarcinata sau daca exista probleme ale organelor reproducatoare.

    Daca nu esti insarcinata, medicul tau te va consulta si va dori sa iti analizeze istoricul medical. La femeile tinere, include verificarea semnelor si simptomelor schimbarilor hormonale care sunt normale la pubertate.

    Urmatorul pas poate include analize de sange pentru verificarea nivelurilor hormonilor, de exemplu un test al functionarii glandei tiroide sau o evaluarea a nivelului prolactinei.

    Un test de stimulare a prolactinei – in care iei un medicament pe baza de hormoni (progesteron) timp de 7 pana la 10 zile pentru a stimula sangerarea – ar putea fi un alt test pe care medicul ti-l poate recomanda.

    Rezultatele acestui test ii pot spune medicului tau daca menstruatiile tale s-au oprit din cauza lipsei de estrogen.
    In functie de semnele si simptomele tale – si rezultatul oricaror analize de sange pe care le-ai facut – pot fi necesare si alte investigatii.

    Teste care implica imagini, cum este tomografia computerizata, rezonanta magnetica cu imagini sau ultrasunete, pot dezvalui tumori pituitare sau anormalitati structurale ale organelor reproducatoare.

    In final, laparocopia sau uteroscopia – tehnici chirurgicale prin care sunt vazute organele interne – pot fi recomandate cateodata.
  • Citeste si despre