Potrivit expertilor, exista multi copii care nu ating recomandarile de fier si vitamina D necesare pentru varsta lor, iar acest lucru poate duce la probleme de sanatate si la boli asociate deficientelor.
Este foarte important ca parintii sa aiba grija de alimentatia copiilor lor, asigurandu-le un aport corect de minerale, vitamine si macronutrienti. In unele cazuri poate fi necesara si suplimentarea acestora.
Vitamina D: suplimentarea la sugari si copii cu risc de carenta
Principala functie a vitaminei D este de a mentine nivelurile de calciu si fosfor si de a regla metabolismul osos. Deficienta a fost asociata cu boli ale scheletului, cum ar fi rahitismul, cu o incidenta crescuta a bolilor pulmonare, cum ar fi bronsiolita sau astmul, cu o incidenta crescuta a bolilor cardiovasculare, cu carii dentare si chiar cu probleme de fertilitate.
Potrivit unei analize efectuate de Societatea Europeana de Gastroenterologie, Hepatologie si Nutritie Pediatrica (ESPGHAN), un numar considerabil de copii si adolescenti europeni sanatosi prezinta carente de vitamina D.
Asociatia Spaniola de Pediatrie recomanda un aport de vitamina D de 400 U/zi pentru bebelusii de sub un an si de 600 U/zi dupa un an.
Surse naturale de vitamina D
Soarele furnizeaza 90% din necesarul de vitamina D, in timp ce alimentatie 10%. Se considera ca dieta furnizeaza doar 10 % din necesarul recomandat de vitamina D, iar pestele gras, crustaceele, galbenusul de ou, lactatele si alimentele imbogatite contin cele mai mari cantitati de vitamina D.
Expunerea la soare furnizeaza cel mai mare necesar de vitamina D. In ultimii ani, schimbarile din stilul de viata, cresterea inactivitatii fizice si expunerea scazuta la soare ca urmare a obiceiurilor culturale care conduc la o protectie absoluta au crescut deficientele de vitamina D.
Asociatia Spaniola de Pediatrie recomanda sa se acorde o atentie speciala copiilor si adolescentilor care risca sa sufere de deficit de vitamina D, caz in care ar fi necesara suplimentarea conform recomandarilor medicului.
Aceste grupuri de risc sunt:
- Sugarii alaptati la san cu varsta sub un an trebuie sa primeasca un supliment de 400 UI/zi de vitamina D.
- Sugarii hraniti cu lapte praf ar trebui sa primeasca un supliment de 400 UI/zi de vitamina D pana cand beau un litru pe zi de formula adaptata si imbogatita cu vitamina D.
- Copiii prematuri cu varsta sub un an de varsta corectata trebuie sa ia 200 UI/kg/zi pana la un maxim de 400 UI/zi.
- Copiii mai mari de un an sau adolescentii cu o alimentatie deficitara, cu regimuri vegetariene sau neobisnuite ar trebui sa primeasca, de asemenea, suplimente.
Fier: suplimentele necesaer doar in cazul anemiei
Fierul este un mineral esential pentru functionarea organismului. Este implicat in transportul oxigenului in sange, precum si in procesul de respiratie celulara si in producerea de hemoglobina. De asemenea, este necesar, printre altele, pentru producerea de hormoni si tesut conjunctiv.
Nevoia de fier depinde de varsta si de sex (femeile au nevoie de o cantitate mai mare de fier), desi necesarul creste si in timpul sarcinii.
Deficitul de fier poate duce la anemie feripriva si la probleme asociate, in special la femeile insarcinate, la bebelusii incepand cu varsta de sase luni care incep alimentatia complementara, dar care nu au inca o alimentatie buna sau variata, si la persoanele cu boli cronice.
Fier in timpul alaptarii
Concentratia de fier din laptele matern este scazuta, dar de obicei este suficienta pentru a satisface nevoile nou-nascutului, chiar daca mama are niveluri scazute. Din acest motiv, nu este necesara suplimentarea laptelui matern cu suplimente de fier pentru copil.
Alimentatia suplimentara incepand cu sase luni
Incepand cu varsta de sase luni, cand incepe alimentatia complementara, pediatrii pun un accent deosebit pe recomandarea ca fiecare masa sa includa alimente bogate in fier, inclusiv cel putin o ratie zilnica de carne - pasare sau peste.
Acest lucru se datoreaza faptului ca rezervele de fier cu care se naste bebelusul se diminueaza pe masura ce trec lunile, disparand dupa luna a sasea si crescand riscul de a dezvolta anemie daca dieta nu este adecvata.
Fierul se gaseste in multe alimente de origine animala (fier heme) si in multe alimente de origine vegetala (fier non-heme). Fierul care se absoarbe cel mai bine este fierul heme, care se gaseste in carne, peste si galbenus de ou.
Fierul non-hemic, care este continut in leguminoase, legume cu frunze inchise si cereale, este mai putin bine absorbit, motiv pentru care este indicat sa insotesti aportul copilului cu alimente bogate in vitamina C, cum ar fi portocalele sau broccoli (si sa suplimentezi daca bebelusul nu va manca alimente de origine animala).
Cand este necesara suplimentarea alimentatiei cu fier?
Potrivit site-ului En Familia al AEP, in unele tari este o practica obisnuita sa se suplimenteze cu fier sugarii sanatosi pentru a preveni anemia, presupunand ca acest lucru le va imbunatati cresterea si dezvoltarea mentala.
Acesta este cazul, de exemplu, in Statele Unite, unde Comitetul pentru nutritie al Academiei Americane de Pediatrie recomanda suplimentarea cu 1 mg/kg/zi la bebelusii alaptati la san intre patru luni si un an sau ori de cate ori medicul pediatru considera ca este necesar.
Cu toate acestea, potrivit unui studiu realizat de agentia americana USPSTF, desi nu au fost constatate efecte nocive in cazul administrarii preventive de fier, nu au fost observate diferente de crestere sau de dezvoltare psihomotorie intre copiii care au primit suplimentul si cei care nu au primit.
Prin urmare, AEP nu considera ca suplimentarea preventiva cu fier este necesara la sugarii care nu au fost prematuri sau subponderali.
Atunci cand exista suspiciunea unei anemii prin carenta de fier la copil, precum si in acele cazuri in care medicul pediatru considera ca micutu nu ia suficient fier din limentatie (refuza alte alimente in afara de lapte) se va administra un supliment de fier. Acesta se administreaza insa numai in dozajul prescris de medic si la recomandarea stricta a acestuia.
FOTO: pexels.com