Sexualitatea si sexualitatea feminina in special, sunt subiecte care, cu toata deschiderea societatii moderne, continua sa fie ocolite de foarte multe ori. Pentru a avea o viata sexuala implinita avem nevoie si de cunoasterea in detaliu a propriului corp si a felului in care functioneaza, dar sursele de informare in privinta aceasta sunt de cele mai multe ori superficiale si incomplete.
Mult timp s-a crezut ca femeia poate cunoaste doua tipuri distincte de orgasm: unul clitoridian si unul vaginal. Dar acest fapt nu putea explica felul in care se produce orgasmul feminin si numarul mare de femei care sufera de anorgasmie.
In urma multor cercetari s-a stabilit ca, de fapt, orgasmul feminin este fie clitoridian, fie clitorido-vaginal. Totdeauna punctul lui de pornire este clitorisul care poate fi stimulat direct sau indirect in cursul miscarilor intravaginale.
Clarificarea anatomiei clitorisului si a punctului G, de catre oamenii de stiinta este de data relativ recenta
deoarece atentia lor a fost mai mult concentrata asupra penisului, clitorisul fiind considerat un penis vestigial, mult mai mic, fara nici un rol in reproducere si care nu este altceva decat ceea ce se vede.
Anatomia clitorisului
Clitorisul este un organ erectil format dintr-un tesut asemanator cu cel din care e format penisul. Are o portiune exterioara la nivelul vulvei si una, mai mare, in interiorul corpului.
Portiunea exterioara, cu dimensiunile in jur de 2-3 cm, este formata dintr-un corp care are la capatul lui o mica formatiune, ca o margica in jur de 5 mm in diametru, numita gland. Glandul clitoridian este acoperit de un mic pliu de tesut epitelial numit preputul clitorisului. Acest tesut epitelial este continuarea mucoasei care tapeteaza vulva.
Studiile stiintifice au demonstrat ca glandul clitorisului contine aproximativ 8.000 de terminatii nervoase, astfel se explica sensibilitatea crescuta a acestuia.
Traversand in sus stratul muscular al perineului, corpul clitoridian se continua cu doua perechi de prelungiri. Prelungirile numite „picioare” sunt subtiri, orientate usor inspre lateral, in sus si in spate. Cealalta pereche, formata din bulbii vestibulari, mai voluminoasa, porneste inspre vagin, imbraca mai intai uretra, iar apoi se aseaza de o parte si de alta a vestibulului vaginal.
Punctul G
Elementele din care e format clitorisul, cu exceptia glandului si a preputului, sunt constituite din tesut spongios (erectil) care in momentul excitatiei sexuale se umple cu sange. Componentele interne ale clitorisului se afla situate in spatiul dintre simfiza pubiana in fata, vezica urinara in sus, muschiul perineal in jos si vagin in spate.
Zona de contact dintre portiunea interna a clitorisului si peretele anterior vaginal se numeste punctul G. Este o arie difuza de dimensiunile unei monede, situata pe peretele anterior al vaginului la 2-4 cm de la vestibulul vaginal.
Suntem in punctul in care ne putem explica felul in care se formeaza orgasmul feminin, de ce e nevoie de stimulare dubla (exterioara si intravaginala) pentru unele femei si de ce anorgasmia feminina poate fi uneori o chestiune ce tine de pozitia sexuala.
Cea mai sensibila portiune a clitorisului este glandul. Clitorisul, atat la exterior cat si la interior, are dimensiuni diferite de la o persoana la alta. Uneori este mai mare alteori mai mic, din acest motiv de multe ori nu este suficienta stimularea punctului G pentru a obtine orgasmul. La majoritatea femeilor stimularea simultana a punctului G si a clitorisului extern este necesara pentru obtinerea orgasmului.