Niciunei mame nu ii este usor sa isi lase copilul din brate intr-un loc nou, atunci cand acesta plange, este anxios sau nu vrea sa stea acolo si se agata cu disperare de ea. Uneori te incearca si pe tine emotii atat de puternice incat nu stii cum o sa iti poti stapani nodul de lacrimi din gat. Si totusi o faci, chiar daca abia astepti sa iesi si sa plangi fara sa te vada puiul tau. Sa stii, insa, ca totul va fi bine!
Orice inceput este dificil, iar cand vine vorba despre prima zi de scoala sau de gradinita, ori despre intoarcerea acolo dupa o vacanta prelungita, acomodarea poate fi dificila atat pentru copii, cat si pentru parinti.
Copilul trebuie sa faca fata unor etape care il vor ajuta sa devina, incet, incet, tot mai independent. De asta il ducem la gradinita, nu doar pentru ca nu avem cu cine sa il lasam acasa. Si de asta il ducem la scoala, nu doar ca sa invete lucruri noi si sa aiba parte de educatie academica. Acestea sunt etape in care si noi, ca mame invatam sa le acceptam independent, invatam sa ii lasam sa zboare si sa nu stea tot timpul agatati de fusta noastra. Zilele grele de la inceput trec, la unii mai repede, la unii mai incet, dar depinde de noi daca le facem sa fie usoare sau dificile.
Scrisoarea pe care orice mama ar trebui sa o citeasca
Aceste randuri sunt pentru tine, sa iti dea putere de fiecare data cand simti acel nod in gat format in parte din emotii, in parte dintr-un sentiment inexplicabil de vinovatie ca iti lasi puiul la scoala sau la gradinita, un loc pe care il simte strain si in care, mai ales acum, cand tot avem parte de vacante fortate, nu ii este deloc usor sa se adapteze:
“Draga mami,
Stiu cum iti privesti copilul intrand pe poarta scolii sau a gradinitei. Iti simti inima grea si simti ca nu iti poti stapani lacrimile. Te inteleg perfect. Stiu exact prin ce treci si nu ai de ce sa te rusinezi. Desi nu te cunosc, inteleg perfect ce sentimente te incearca atunci cand vezi ca puiul tau a crescut si ca trebuie sa se descurce fara tine.
Pentru niciunul dintre voi nu e usor. Stiu ca e greu sa te desparti de el cand te roaga sa mai stai cateva minute. Nu il poti lasa din brate daca il vezi speriat sau trist. Daca mai varsa si cateva lacrimi, probabil nici tu nu o sa iti mai poti stapani plansul. Iti vine greu sa crezi ca, atunci cand ajunge in clasa, tristetea ii dispare si isi vede de ale lui. Tie, la randul tau, iti e greu sa te duci acasa sau la serviciu si sa iti vezi de ale tale fara sa te gandesti in fiecare clipa la el, ce face, daca e bine, daca mai e trist sau nu.
Poate nu este prima zi de scoala sau de gradinita, poate vine dupa o vacanta lunga si trebuie sa se adapteze din nou. Sau poate tocmai v-ati mutat, ati schimbat scoala sau gradinita, iar copilul tau trebuie sa se integreze intr-un nou colectiv. Este greu sa il incurajezi si sa il asiguri ca totul va fi bine, cand tu, la randul tau, ai indoieli in legatura cu asta. Te gandesti non-stop cum va fi pentru el: daca se va integra, daca isi va face repede prieteni, daca profesorii il vor trata cu blandete.
Indiferent cat de mare sau de mic este, tu vei ramane tot timpul acea mama protectoare care vrea sa ii fie bine puiului ei. Si este nevoie de mult curaj ca sa ii lasi sa ”zboare” si sa fie pe cont propriu. Dar va veni o zi cand copilul care nu voia sa iti dea drumul la mana in prima zi de gradinita, iti va cere sa il lasi sa mearga singur in prima zi de liceu. El nu va avea nicio problema sa se adapteze, in timp ce tu vei simti aceleasi emotii si gol in stomac de fiecare data cand incepe o noua etapa.
Da-ti voie sa simti tot ce simti, dar fii sigura pe tine si incurajeaza-l si pe el. Un copil care incepe un nou ciclu scolar si isi vede mama plina de emotii si frici nu va avea cum sa aiba incredere ca totul va fi bine. Copiii simt slabiciunile noastre si inteleg lucrurile chiar si fara sa le spunem.
Orice ar fi, nu uita ca este doar o etapa si ca va trece inainte sa iti dai seama. Cand vei ajunge sa il duci la scoala si el sa fuga de langa tine in clasa fara sa isi ia la revedere sau cand o sa ii para rau ca programul s-a terminat, atunci vei sti ca lucrurile merg in directia cea buna”.