Fiecare dintre noi actioneaza si se comporta in viata de zi cu zi potrivit felului sau de a fi, in conformitate cu personalitatea si temperamentul sau, in stransa legatura cu experientele de viata traite.
Dar peste toate acestea, o femeie va avea intotdeauna un model personal, al mamei sale, model iubit sau urat, pe care constient si mai ales inconstient il va urma.
Exista femei care spun adesea "as vrea sa fiu ca mama" si care actioneaza in acest sens, dar in acelasi timp exista si femei care sunt atat de convinse ca nu au cum sa fie vreodata "ca mama", asa cum o vad ele, adica mature sau responsabile, perfecte sau capabile, incat prefera sa ramana niste copile care se vor raporta mereu la o mama puternica si superioara lor.
Pe de alta parte, exista si unele cazuri in care o femeie afirma "nu vreau sa fiu ca mama" si face orice pentru a se opune acestui model timpuriu.
Inconstient insa, de multe ori, acest gen de femeie va face lucruri care vor aduce exact cu felul de a fi al mamei.
Mama fetei adolescente, aflata intr-o perioada de criza legata de cucerirea unei identitati feminine, este un model de invidiat si de urat.
Se spune ca adolescenta feminina se sfarseste din punct de vedere psihologic abia la prima nastere, odata cu o regasire a altei imagini materne, cea a primelor ingrijiri si a tandretii.
Atunci cand in mintea femeii se afla doar imaginea unei mame puternice, cand mama nu poate capata reprezentarea mamei fragile care "ofera" fiicei sale statutul de mama, adica de egala a sa, apar probleme in acceptarea de catre tanara femeie a statutului si a rolului de mama.
Monique Bydlowski in "Psihanaliza maternitatii", afirma ca "Etapa de identificare cu mama suficient de slaba este necesara pentru a primi cadou copilul.
Idealizarea materna este necesara pentru buna derulare a sarcinii, in inconstientul mamei existand gandul ca bunica materna ar putea fi cea care ar putea avea grija de copil daca mamei i s-ar intampla ceva".
In concluzie, este necesar sa existe o raportare la o imagine materna, pentru ca nascand o femeie isi intalneste propria sa mama, ea devine ca mama sa, diferentiindu-se de ea in acelasi timp.
Datoria simbolica fata de mama este datoria care duce inconstient spre nastere, spre hotararea de a avea un copil.
A duce o sarcina la termen inseamna a-ti asuma tulburarea oglinzii, a presupune ca imaginea tineretii lasa sa se vada reflectarea unei imagini asemanatoare cu mama, asa cum este ea in realitatea si in sufletul fiicei femeie.