Mamicile adoptive sau vitrege sunt adevarate eroine, suflete calde si persoane de exceptie. Insa sentimentul matern si dragostea fata de copil sau a micutului fata de ele nu vine la fel de natural ca atunci cand o mama ii da nastere. Insa un parinte adevarat este cel care il creste mare, nu neaparat cel care ii da nastere. De aceea, ai nevoie de cateva sfaturi esentiale pentru a face fata cu brio si cu bucurie statutului de proaspata mamica.
Gandeste-te bine daca esti pregatita sa adopti un copil
Majoritatea mamicilor iau in considerare ideea adoptiei ca ultima solutie atunci cand alte metode de a concepe un bebelus esueaza. Nu acesta este criteriul dupa care trebuie sa te ghidezi atunci cand iei in considerare ideea adoptiei. Aceasta decizie trebuie sa vina din tot sufletul si sa fie luata pe baza unei documentari precise si indelungi cu privire la toate implicatiile prevazute de aceasta actiune.
Spune-i copilului tau ca este adoptat
Multe mamici evita sa spuna copiilor ca sunt adoptati sau o fac prea tarziu. Astfel, exista riscul sa afle de la altcineva, iar reactia lui ar putea fi dezastruoasa. Si-ar putea pierde increderea in tine, de aceea este bine sa ii spui chiar tu acest lucru.
Trebuie sa il accepti asa cum este
Copilul are o istorie si nu este de vina pentru ea. Locul si mediul de provenienta si-ar putea pune amprenta asupra unor obiceiuri si comportamente sau predispozitii genetice. Nu incerca sa il acuzi de ceva ce nu depinde de el. Invata sa il iubesti si sa il accepti asa cum este, indrumandu-l mereu spre lucruri bune prin educatie, disciplina si multa dragoste. Pana la urma este copilul tau.
Impune-i limite, stabileste reguli clare si aplica consecinte ale nerespectarii lor
Unele mamici adoptive au o oarecare dificultate sau retinere in a disciplina copiii si mai ales in a aplica pedepse sau a-i certa. Exista un oarecare sentiment ca "nu au dreptul", insa odata ce ai devenit mama lui, chiar si adoptiva, este responsabilitatea ta sa il transformi intr-un adult responsabil, matur si capabil sa realizeze ceva in viata. Toate aceste lucruri prespun disciplina, reguli, limite si de multe ori sa fii capabila sa spui si NU in fata cerintelor fara numar ale copilului.
Niciodata nu spune copilului ca ar trebui sa fie multumit ca l-ai adoptat
Pe langa faptul ca este foarte urat, este si contra tuturor principiilor parentale. Nu trebuie sa il faci sa se simta ca o "mila" in casa ta si nici sa ii creezi frustrari. Risti sa il faci sa te urasca si sa te indeparteze de el. Il poti "scapa din mana" si vei distruge treptat relatia cu el. Dimpotriva, de fiecare data cand ai ocazia, spune-i cat de norocoasa si fericita esti ca face parte din familia ta.
Dedica-ti acelasi timp si interes ca si cand ar fi copilul tau
Fii dedicata, entuziasta si da-ti acelasi interes in cresterea si educarea lui ca si cand ar fi copilul nascut de tine. Nu trebuie niciodata sa te gandesti ca "nu merita" sau ca "este suficient" in ceea ce ii oferi. Acorda-i aceeasi atentie si aceleasi privilegii ca propriului tau copil. De fapt, chiar este copilul tau!
Nu il compara niciodata cu alt copil (nascut de tine)
Daca te hotarasti sa adopti un copil si mai ai deja unul sau mai multi copii in familie, nascuti de tine, este important sa ii vezi pe toti ca pe proprii copii si sa nu faci comparatii si diferente intre ei. In niciun caz sa nu faci greseala de a-l compara pe micutul adoptat cu unul dintre fratiorii lui si sa pui accentul vreodata pe faptul ca nu este copilul tau natural. Este posibil sa gafezi la nervi sau intr-un acces de furie, dar acest lucru poate avea repercusiuni iremediabile. Micutii trebuie crescuti, iubiti si educati in acelasi spirit.
Este recomandat sa incerci sa ii tratezi egal si sa nu faci preferinte pentru copiii tai naturali, defavorizandu-l pe cel adoptat. Ba este recomandat chiar sa incerci sa ii acorzi un strop de mai multa atentie, fara a fi insa sesizabila, pentru a se simti bine in sanul familiei.
Nu incerca sa ii impui sa faca ceva doar pentru ca vrei tu
Nu incerca sa il faci medic daca el vrea sa fie muzician. Nu iti impune punctul de vedere sau deciziile doar pentru ca tu esti "mama", acea instanta superioara care are dreptul sa faca asta. Exista o capcana in aceasta practica a mamicilor adoptive.
Copiii biologici pot fi tafnosi, isi pot impune punctul de vedere pentru ca simt ca au dreptul sa o faca, insa cei adoptati vor incerca intotdeauna sa faca pe plac parintilor adoptivi, in defavoarea talentelor sau pasiunilor lor. Ei cred ca daca fac ceea ce vrei tu, iti vor castiga afectiunea si dragostea, cu riscul de a inhiba adevaratele pasiuni.
Incearca sa incurajezi talentele copilului si sa ii cultivi pasiunile. Pentru ca mai devreme sau mai tarziu iti poate reprosa ca nu l-ai lasat sa faca ce vrea si se poate simti frustrat din aceasta cauza.