Dermatita atopica este o boala inflamatorie cronica a pielii, ce poate aparea in primele luni de viata ale bebelusului. Aceasta afectiune poate debuta si dupa varsta de 2-3 ani a copilului. Statisticile arata ca 10 pana la 20 % dintre copii prezinta aceasta afectiune. Peste 50 % dintre ei o manifesta in primul an de viata, evolutia bolii ameliorandu-se o data cu inaintarea in varsta. Adolescentii prezinta foarte rar simtomele dermatitei atopice. Copiii cu varsta de peste 10 ani, diagnosticati cu dermatita atopica, prezinta si alte afectiuni alergice, precum conjunctivita, rinita alergica sau astmul bronsic.
Cum se manifesta dermatita atopica la copii?
Atunci cand un copil sufera de dermatita atopica, aspectul pielii este foarte uscat si la nivelul ei apar leziuni rosiatice. Alte simptome includ mancarimea intensa (prurit accentuat) si iritabilitate. In dermatita atopica, riscul de suprainfectare a leziunilor este crescut, prin urmare afectiunea nu trebuie neglijata.
Termenul de atopic se refera la predispozitia genetica la alergii. Prin urmare, dermatita atopica nu este contagioasa. Daca micutul tau merge la gradinita, nu este nevoie sa il retragi din colectivitate in perioadele de manifestare a bolii.
Specialistii au remarcat ca fetitele au o susceptibilitate mai mare de a dezvolta dermatita atopica, in comparatie cu baietii. Totodata, boala este mai raspandita in mediul urban decat in cel rural, cel mai probabil din cauza faptului ca micutii care traiesc in oras sunt expusi la mai multi alergeni decat cei de la tara. Poluarea, un alt factor agravant atat in dermatita atopica cat si in astmul bronsic, este mai pronuntata in mediul urban.
Cauzele care duc la declansarea acestei afectiuni se impart in doua categorii: cauze genetice si cauze legate de mediul in care cresc copiii.
Aproximativ 70% dintre copiii cu dermatita atopica au parinti, frati sau bunici care sufera de diferite afectiuni alergice. Boala in sine este declansata de factorii de mediu, cei care si intretin simptomele. Printre factorii agravanti se numara:
- stilul de viata;
- umiditatea din mediul inconjurator;
- contactul cu polenul
- expunerea la acarienii care se dezvolta in saltele de dormit sau in praful de casa;
- parul de animale;
- diferite tipuri de mucegai;
- expunerea la penele sau puful unor pasari;
- contactul cu produse de curatare pe baza de clor sau detergenti cu miros puternic;
- haine din lana si fibre sintetice;
- produsele de curatare a hainelor;
- toxine produse de anumite bacterii;
- consumul de alimente alergenice (lapte de vaca, citrice, ciocolata, oua, nuci, arahide, alune, fructe de padure, capsune etc.);
- expunerea la fumul de tigara;
- anomaliile imunologice care determina alterarea barierei cutanate.
Simptomele dermatiei atopice - specifice de la o varsta la alta
Manifestarea dermatei atopice difera in functie de varsta copilului. Bebelusii prezinta rareori simptomele dermatitei atopice in zona scutecului, in timp ce la copii mici, aspectul este de "piele de gaina". Tegumentele sunt fie mai deschise, fie mai inchise la culoare in zonele in care dermatita atopica este prezenta.
Forma infantila, aparuta la copii mai mici de 2 ani, se caracterizeaza astfel:
- Debutul se produce iniante ca bebelusul sa implineasca 1 an – cel mai adesea, in jurul varstei de 2-3 luni.
- Pe pielea micutului apar niste pete rosii, acoperite cu basicute sau vezicule pline cu lichid, numite si leziunile exudative sau umede, care in timp se usuca, din cauza tegumentelor foarte aspre. Leziunile sunt localizate pe fata - in special la nivelul pometilor, obrajilor si fruntii, pe pielea capului sau la nivelul regiunii din spatele urechilor.
- Dermatita atopica poate aparea si la nivelul suprafetelor de extensie ale membrelor (cot sau genunchi).
- Unii copii pot prezenta localizari atipice ale leziunilor, cum ar fi nivelul trunchiului sau zona poplitee (zona din spatele genunchiului).
- Senzatia de mancarime intensa este rara.
- In jurul varstei de 4-5 luni, bebelusul poate prezenta leziunile de grataj, aparute in urma scarpinarii. Acestea se pot suprainfecta cu virusi, bacterii sau ciuperci.
Ca parinte, este bine sa retii ca simptomele dermatitei de natura alergica se pot ameliora sub tratament sau spontan. De de alta parte, alimente noi introduse, baile fierbinti sau caldura excesiva pot accentua semnele bolii. De aceea, atunci cand bebelusul tau sufera de dermatita atopica, diversificarea trebuie facuta cu mare precautie. Pastreaza mereu un interval de 72 ore intre doua alimente noi.
La copilul mic se manifesta intre de 2 si 12 ani, reprezentand o continuare a formei infantile. Dermatita atopica provoaca ingrosarea exagerata a cutelor naturale ale pielii, aceasta devinind aspra, striata. In termeni medicali, procesul poarta denumirea de lichenificare. Pielea are tendinta sa se descuameze si sa se fisureze, capatand un timp un aspect solzos. Cicatricile si prezenta unor portiuni de piele hiperpigmentate sunt si ele specifice acestei forme de dermatita atopica.
Leziunile reprezentate de papule uscate, pe un fond eritematos ( roseata ), apar fie la nivelul linilor de flexie a membrelor (cot, genunchi si glezne), fie la nivelul gatului si fetei, afectand pleoapele si regiunea din jurul ochilor.
Mancarimea provoca de aceste leziuni este intensa si persistenta. Apare riscul de a dezvolta rinita alergica, astm bronsic sau alta afectiune atopica.
Forma adolescentului sau a adultului se distinge prin leziuni dispuse la nivelul fetei, in special la nivelul pleoapelor si in jurul gurii, dar si la nivelul zonelor coatelor si a genunchilor. Leziunile apar ca niste de pete uscate, ingrosate si hiperpigmentate (rosii) cu descuamari si fisuri frecvente. De regula, adolescentii si adultii prezinta si alte manifestari alergice, in afara de dermatita atopica.
Diagnosticarea dermatitei atopice
Diagnosticarea dermatitei atopice se realizeaza pe baza simptomelor, aspectului leziunilor si istoricului familial. Majoritatea medicilor recomanda analize de sange, precum masurarea nivelului de anticorpi sau testarea impotriva diferitilor alergeni. Daca cel mic este sensibil la un anumit alergen, care intretine dermatita atopica, inlaturarea acestuia poate duce la ameliorarea simptomelor alergice.
Exista doua tipuri de criterii – majore si minore - luate in calcul la stabilirea diagnosticul de dermatita atopice.
Criteriile majore includ:
- existanta unor antecedente de alergie in familie;
- prezenta leziunilor tipice de dermatita atopica, localizate la nivelul fetei sau a suprafetelor de extensie;
- prezenta leziunilor de grataj, cauzate de scarpinat.
- criterii minore, de pe alta parte, includ:
- aparitia unor cruste la nivelul scalpului;
- prezenta unor fisuri retroauriculare (in spatele urechilor);
- accentuarea foliculara (in jurul firelor de par);
- numar crescut de eozinofilelor in sange;
- un nivel ridicat al nivelurilor imunoglobulinei E (IgE) totale si specifice.
Complicatiile date de dermatita atopica
Leziunile date de dermatita atopica au un risc crescut de suprainfectarea cu bacterii (steptococi, stafilococi), virusi (Herpex simplex, Molluscum contagiosum, veruci vulgare) sau ciuperci (Candida).
Alte complicatii includ:
- aparitia unor cicatrici permanente;
- efectele adverse determinte de medicamentele pe baza de cortizon;
- afectarea curbei de crestere printr-un regim alimentar restrictiv.
Tratament
La fel ca si astmul bronsic, dermatita atopica nu se vindeca. Scopul tratamentului este de a preveni declansarea eruptiilor cutanate si de a mentine pielea hidratata, calmand astfel mancarimea si prevenind inflamatia.
Creme emoliente pot fi de mare ajutor. Cum insa pielea copilului care sufera de aceasta afectiune este foarte uscata, produsele de ingrijire, de la șampon si gel de dus, pana la uleiuri emoliente, trebuie alese cu foarte mare grija.
Pe langa cremele hidratante, medicul iti va prescrie si o crema calmanta usoara, pe baza de steroizi, pentru a reduce inflamarea pielii. Aceste creme eliberate doar pe baza de presciptie medicala sunt sigure, cu conditia sa le utilizezi exact cum ti-a recomandat medicul. Cu cat crema este mai puternica, cu atat este mai mare este riscul efectelor secundare.
Cazurile severe de dermatita atopica trebuie investigate de un dermatolog. Acesta ii poate prescrie copilului antibacterienele orale sau sub forma de unguent, in cazul in care eruptiile sunt complicate de infectii.
Exista pe piata si medicamente imunomodulatoare slabe, fara steroizi, care moduleaza sau "modifica" sistemul imunitar al organismului, pentru a reduce inflamatia. Ele se gasesc sub forma de creme si pot si aplicate copiilor cu varsta mai mare de 2 ani.
Expunerea la soare poate ajuta si ea, dar exista precautii in acest sens, deoarece transpirația cauzata de expunerea indelungata accentueaza iritația. Frigul, de pe alta parte, agraveaza dermatita. Un adult caruia ii crapa mainile iarna si ii sangereaza este succeptibil sa fi sugerit de dermatita atopica in copilarie.
Tine minte! Tratamentul dermatitei atopice trebuie efectuat sub stricta supraveghere a medicului. In cazurile severe sau in cazul in care copilul dezvolta o infectie a pielii, el ar putea avea nevoie sa fie tratat la spital.
Sfaturi pentru prevenire
Alapteaza bebeluslui la san cel putin pana la varsta de 6 luni. Nu ii hrani cu lapte de vaca, inainte de a implini un an, deoarece acesta poate declansa alergii.
Asigura-te ca micutul poarta haine de bumbac - nu articole de lana sau sintetice, care pot provoca transpiratie si iritare.
Spala-i hainutele cu detergent hipoalergenic sau cu sapun fara parfum. In cazul in care apa este dura, adauga otet de uz casnic la clatire.
Aplica pe pielea micutului o crema hidratanta, de mai multe ori pe zi. In timpul verii, foloseste o lotiune cu consistenta subtire, iar iarna, o crema mai concentrata.
Cand ii faci baita, utilizeaza o lotiune de curatare delicata si hidratanta, in acelasi timp.
Aplica un unguent cu efect de calmare pe zonele susceptibile la iritatii.
Daca micutul prezinta eczeme care supureaza sau constati aparitia unor vezicule mici, galbui, adreseaza imediat unui medic specialist. Cel mai probabil, copilul are o dermatita suprainfectata si va avea nevoie de tratament corespunzator.
Daca bebelusul tau are alergie la un anumit produs sau aliment, sau chiar la praful din casa, evita sa il mai expui la acel factor alergen. In caz contrar, dermatitita se poate agrava.