Piodermitele

| | Actualizat: 2024-10-17 15:25:35

Piodermitele sunt un grup de afectiuni care au la baza in special infectiile cu bacterii piogene - ca stafilococi si streptococi. Exista mai multe tipuri de piodermite, fiecare cu manifestari si cauze proprii. Tratamentul acestora consta in administrarea de antibiotice, dar pot fi prevenite usor cu cateva masuri de igiena simple.

Tipuri sau categorii de piodermite

Piodermitele sunt impartite in mai multe tipuri dupa mai multe clasificari existente.

Asadar se intalnesc piodermite:

  • primare (care apar pe tegument sanatos, nemodificat anterior) si secundare (se suprapun unei dermatoze deja existente);
  • foliculare si nefoliculare;
  • streptodermii si stafilodermii.


In functie de aceste clasificari exista o serie de afectiuni asociate, fiecare cu manifestari si tratamente specifice. In general, simptomele sunt asemanatoare in cazul ambelor tipuri principale de piodermii – cele cauzate de stafilococi si de streptococi.

Majoritatea clasificarilor piodermitelor au la baza 2 categorii mari de bacterii: stafilococii si streptococii. Streptodermiile si stafilodermiile se suprapun celor foliculorare si nefoliculare, deoarece infectiile cu streptococi determina infectii foliculare, iar cele cu streptococi determina infectii nefoliculare.

Stafilodermiile

Din spectrul stafilodermiile fac parte afectiuni:

  • foliculare – foliculite acute superficiale Bockhart – orgeletul si vestibulita narinara (aparitia unui nodul inflamator de mici dimensiuni, dureros si eritematos pe una dintre pleope), sicozis stafilococic - foliculita profunda cronica);
  • perifoliculare – furunculul si alte complicatii ale lui;
  • ale glandelor sudoripare – hidrasadenita (infectie stafilococica a unei glande sudoripare);
  • periungheale – perionixis (infectie a repliului ungheal, cauzata in special de realizarea manichiurii) etc.

Streptodermiile

Streptodermiile determina aparitia unor afectiuni diferite la adulti si copii. De aceea, ele trebuie clasificate in functie de varsta – pentru copii si adulti.

Din streptodermiile copilului fac parte:

  • pemfigusul epidemic al nou-nascutului (eruptii buloase rosiatice, in special pe torace si membre);
  • impetigo-ul vulgar streptococic;
  • impetigo-ul contagios Tillbury – Fox (mini-epidemii care se manifesta peribucal sub forma unor pete eritematoase pe fata, gat si spre toracele superios);
  • intetrigoul streptococic (infectie cutanata localitat la nivelul pliurilor);
  • streptococia scuamoasa a scalpului (infectie a scalpului prin depozite scuamoase uscate sau crustoase);
  • pitiriazisul alb al fetei (la copii intre 10 si 14 ani si se manifesta prin pete albe si rotunde pe fata).


Streptodermiile adultilor produc afectiuni specifice care se clasifica in:

  • angulus streptococic (fisura dureroasa la nivelul orificiului bucal);
  • turniola (infectie localizata la nivelul unui deget al mainilor, langa unghie si are aspect de bula cu continut seros sau de sange);
  • limfangita streptococica (localizata pe spatele piciorului printr-un cordon rosiatic, dur si dureros);
  • erizipelul (infectie acuta a tegumentelor);
  • cheilita acuta streptococica (infectia buzelor care se manifesta prin fisuri dureroase);
  • ectima streptococica (localizata la nivelul gambelor - se caracterizeaza printr-o leziune unica, cu o crusta purulenta) etc.

Cum se trateaza piodermitele?

Tratamentul acestora variaza in functie de factorul declansator. Conduita terapeutica se stabileste in functie de alti factori:

  • germen declansator;
  • virulenta;
  • intindere;
  • gravitate.


Medicul evalueaza cat de avansata este infectia, cum se manifesta si stabileste un tratament. Pentru leziuni usoare pot aplica creme si unguente topice cu antibiotic, cu actiune locala (tetracicline, gentamicine, kanamicine). In cazuri severe se apeleaza la prescrierea de antibiotice orale.


Pe principiul "mai bine previi decat sa tratezi", piodermitele pot fi evitate cu usurinta. O igiena corporala adecvata, izolarea celor infectati si dezinfectarea obiectelor cu care intra in contact sunt un exemplu. De asemenea, educarea copilului sa nu manance cu mainile murdare, sa nu puna mana nespalata la ochi sau sa se scobeasca in nas, dar si taierea scurta a unghiutelor lor ajuta la evitarea acestor infectii inconfortabile.

Sursa foto: freepik

Citeste si despre