Dezvoltarea vederii la copii este un proces continuu, care incepe de la nastere si continua pana la varsta de 7-8 ani. Este esential sa urmarim periodic aceasta dezvoltare pentru a ne asigura ca micutul va avea o vedere sanatoasa pe termen lung.
Multi parinti sunt ingrijorati de posibile probleme de vedere la bebelusi si copii mici si solicita consulturi oftalmologice pentru a clarifica eventualele semne. Care sunt acele simptome care ar trebui sa ne puna pe ganduri?
Copilul a fost nascut prematur
Chiar daca bebelusul nu pare sa aiba probleme de vedere, este esential ca toti copiii prematuri sa mearga la un control oftalmologic, intr-un centru specializat in depistarea si tratarea retinopatiei de prematuritate. Aceasta este o boala grava, ce poate duce la pierderea iremediabila a vederii, astfel ca primul control trebuie realizat la o luna dupa nastere.
Copilul nu mentine contact vizual
La varste mici, copiii trebuie sa aiba contact vizual cu mama sau cu persoanele apropiate. Aceasta abilitate a sistemului optic se dezvolta pana la varsta de 2-3 luni. Asadar, un copil care nu urmareste fata mamei sau o jucarie miscata in fata lui dupa aceasta varsta ar trebui sa fie consultat de un oftalmopediatru cat mai curand posibil.
Pupila alba
Pupilele ar trebui sa fie negre, deoarece reprezinta deschiderea in iris, care se ajusteaza in functie de lumina, varsta si distanta la care privim. Daca observi ca micutul are o pupila alba sau chiar doar un punct alb in mijlocul pupilei, este necesar un control oftalmologic de urgenta. Aceasta poate fi semnul unei cataracte congenitale sau, mai grav, al unei tumori intraoculare.
Pleoapa cazuta (ptoza palpebrala)
Desi toti avem o asimetrie faciala naturala, in cazul unui copil, o pleoapa mai cazuta poate indica o problema de vedere, mai ales daca aceasta acopera pupila sau preseaza pe ochi, modificandu-i forma naturala. Acest defect poate afecta vederea si ar trebui evaluat de un specialist.
Ochi plimbatori/ratacitori (nistagmus)
Nistagmusul este o miscare involuntara a ochilor si, desi nu poate fi tratat complet, este important sa soliciti un examen oftalmologic cat mai din timp. Unele forme de nistagmus sunt asociate cu vicii de refractie si, in unele cazuri, pot duce la o vedere foarte slaba. Desi este un diagnostic greu de acceptat, cunoasterea acestuia din timp te poate ajuta sa te pregatesti corespunzator.
Unul dintre ochi „fuge” spre nas sau spre ureche
Aceasta se numeste strabism (privire incrucisata) si trebuie monitorizat sau corectat de la o varsta frageda. Este gresit sa presupunem ca muschii oculari „vor lucra” de la sine. Oricare forma de strabism, care persista dupa varsta de 6 luni, trebuie investigata imediat. In cazuri de strabism convergent, medicul poate recomanda ochelari pentru corectarea aliniamentului ochilor, iar in cazurile de strabism divergent, pot fi necesare controale periodice.
Lacrimat excesiv
Lacrimatia in fata vantului, frigului sau luminii puternice este normala, dar daca lacrimile curg chiar si in interiorul casei, fara expunere la acesti factori, trebuie sa te adresezi unui oftalmolog. Epifora poate fi un semn de conjunctivita, eroziune corneana sau, mai grav, glaucom la un copil mic. La bebelusi, lacrimarea excesiva poate semnala o obstructie a canalului lacrimo-nazal, ce impiedica drenajul normal al lacrimilor, care ajung astfel pe obraji.
Vederea este unul dintre cele mai pretioase simturi, iar grija pentru sanatatea ochilor copiilor trebuie sa fie constanta. Daca observi orice semne care ti-ar putea ridica semne de intrebare, nu ezita sa consulti un specialist oftalmolog. Detectarea timpurie a unor probleme de vedere poate face diferenta in dezvoltarea normala a copilului tau.
Sursa foto: freepik