Lista cu cele mai importante ecografii in sarcina. Cand si de ce trebuie sa le facem?

Articol revizuit de dr. Anca Panaitescu, medic specialist ginecologie, Spitalul Clinic Filantropia

Examenul ecografic se practica de rutina in timpul sarcinii, aduce informatii foarte importante despre evolutia sarcinii si nu este considerat periculos. Ecografia utilizeaza fascicule de ultrasunete reflectate pentru a realiza o poza a fatului, a placentei si a lichidului amniotic. Aceste fascicule de ultrasunete reflectate sunt captate si redate sub forma unei imagini pe monitorul aparatului de ecografie.

Imaginile, care pot fi si colorate, sunt denumite sonograme, ecografii sau scanari si pot fi salvate ca si o parte a inregistrarilor copilului. 

Ecografia fetala reprezinta metoda cea mai sigura de detectare a afectiunile fatului si de obtinere a informatiilor despre fat, ca de exemplu marimea si pozitia. Nu se folosesc raze X sau alte tipuri de radiatii care ar putea sa dauneze fatului!

Primul examen ecografic in sarcina se poate realiza precoce din saptamana 5 de sarcina. In acest moment, scopul ecografiei este confirmarea prezentei sarcinii, stabilirea localizarii sarcinii (intrauterin sau extrauterin) si confirmarea semnelor de evolutie a sarcinii (prezenta veziculei viteline sau sacul Yolk, prezenta polului fetal si a batailor cordului fetal). Sexul fatului poate fi determinat ecografic incepand cu al doilea trimestru de sarcina.

Ecografia fetala ajuta si la evaluarea dezvoltarii fatului. Informatii distincte sunt obtinute pe parcursul sarcinii, cu fiecare trimestru, femeia insarcinata cunoaste date noi despre bebelusul pe care il asteapta.

• confirma prezenta, localizarea si evolutia sarcinii;

• depisteaza o eventuala sarcina multipla;

• estimeaza cu cea mai mare acuratete varsta fatului;

• estimeaza riscul existentei defectelor cromozomiale, ca de pilda Sindromul Down;

• identifica malformatiile congenitale care afecteaza creierul sau maduva spinarii;

• ajuta la ghidarea unor proceduri precum amniocenteza sau prelevarea de viliozitati corionice.

• estimeaza varsta fatului (varsta gestationala);

• apreciaza dimensiunea si pozitia fatului, caracteristicile placentei, cordonului ombilical si ale lichidului amniotic;

• ghideaza in timpul procedurilor precum amniocenteza sau recoltarea de sange din cordonul ombilical;

• poate descoperi malformatiile congenitale si anomaliile fetale.

• medicul se asigura ca fatul creste corespunzator si misca;

• se apreciaza dimensiunea si pozitia fatului, a placentei si lichidului amniotic;

• evalueaza curgerea sangelui in principalele vase de sange fetale;

• poate depista unele malformatii aparute mai tarziu in sarcina.

Ecografia transvaginala (care presupune introducerea unei sonde ecografice in vagin, in apropierea uterului) este in general realizata precoce in timpul sarcinii pentru a determina varsta gestationala sau pentru a detecta o sarcina ectopica; In trimestrul al II-lea si al III-lea, ecografia transvaginala se foloseste pentru a determina localizarea placentei (spre exemplu placenta previa) sau in cazul sarcinilor cu risc de nastere prematura, pentru a masura lungimea colului uterin.

Pentru efectuarea optima a ecografiei abdominale, medicul te sfatuieste sa vii cu vezica urinara plina. Astfel, este indicat consumul de apa si de alte lichide chiar inainte de efectuarea testarii si evitarea urinarii inainte investigatiei.

O alta recomandare pe care medicii o fac frecvent inainte de ecografie este sa eviti sa te ungi pe burtica cu crema hidratanta. In cazul in care este necesara o ecografie transvaginala, vezica trebuie sa fie goala.

Ecografia transvaginala este mai performanta in unele situatii in comparatie cu ecografie abdominala.  Transductorul sau sonda pentru ecografie transvaginala este acoperit cu un manson de latex si cu un lubrifiant vaginal si introdus intravaginal. Daca ai alergie la latex spune-i medicului inainte de efectuarea investigatiei.

Recomandari pe aceeasi tema:

Importanta monitorizarii sarcinii

Sarcina toxica (disgravidia)

Ecografia 2D in sarcina

Sindromul Patau (trisomia 13)

Miracolul vietii exista!

Se recomanda consultul medical in legatura cu orice motiv de ingrijorare referitor la necesitatea efectuarii ecografiei fetale, a riscurilor sale, a modului de realizare sau a rezulatelor care sunt indicate.  

In mod obisnuit o ecografie fetala este realizata de catre un medic specialist in ecografie. Totusi, poate fi efectuata de catre un radiolog sau de catre un obstetrician. Ecografia fetala poate fi efectuata in cabinetul medicului, in spital sau in clinica. Deseori nu este necesara indepartarea completa a hainelor, poate fi lasat tricoul (sau bluza) si indepartat de la nivelul taliei fusta sau pantalonul. Daca pacienta poarta o rochie atunci aceasta va fi acoperita cu hartie sau material.

• este necesara efectuarea investigatiei cu vezica plina. O vezica plina ajuta in transmiterea fasciculelor de ultrasunete si impinge intestinele la distanta de uter. Aceasta determina obtinerea unei imagini ultrasonografice mai clare;

• gravida nu poate urina pana investigatia nu este realizata. Totusi, se va anunta medicul daca vezica este prea plina si produce discomfort;

• in cazuri rare, daca nu se pot consuma lichide in cantitate suficienta, vezica urinara va fi umpluta cu ser fiziologic prin intermediul unui tub flexibil (cateter urinar);

• in cazul in care ecografia este efectuata in ultima parte a sarcinii, o vezica plina poate sa nu fie neaparat necesara. Cresterea fatului va impinge intestinele de o parte;

• gravida este asezata culcat pe spate pe o masa de examinare. Daca gravida prezinta ameteli in timp ce se intinde pe masa, partea superioara a corpului se va ridica sau i se va recomanda gravidei sa se intoarca pe o parte;

• un gel este intins pe abdomen;

• un instrument mic, manual denumit transductor sau sonda va fi miscat de-a lungul abdomenului de mai multe ori. Gravida poate privi monitorul pentru a vedea imaginea fatului in timpul ecografiei. Cand investigatia este terminata se curata gelul de pe piele. Nu se recomanda mictiunea pana ce investigatia nu este terminata.

O ecografie abdominala dureaza pana la 30-60 de minute. Imaginile si raportul ecografic vor fi interpretate, in mod recomandabil, de medicul curant al gravidei.

In timpul ecografiei abdominale poate fi prezenta senzatia de presiune la nivelul vezicii urinare. Gelul poate fi rece cand este aplicat prima data pe abdomen. Se va resimti o usoara presiune a transductorului cand este miscat pe suprafata abdomenului.

La efectuarea ecografiei transvaginale, in mod normal, nu trebuie sa existe niciun discomfort. Poate fi resimtita o usoara presiune cand transductorul este miscat in vagin.

• nu este necesara o vezica plina;

• pacienta se intinde pe masa cu soldurile usor ridicate;

• un capison de forma prezervatiului va fi plasat peste transductorul vaginal. Transductorul este apoi inserat usor in vagin apoi va fi miscat si rotat pentru a ajusta imaginea obtinuta pe monitor. Unii medici pot permite gravidei sa-si introduca singura transductorul in vagin. Ecografia transvaginala dureaza de obicei aproximativ 15-30 de minute.

Imaginile fotografice, primele fotografii ale copilului tau

Salvarea si tiparirea pe hartie a imaginii ecografice face posibila folosirea ecografiei ca prima fotografie a copilului. Pentru obtinerea unei imagini de buna calitate, aparatul de ecografie necesita folosirea unui nivel mai crescut de ultrasunete si pentru o perioada de timp mai lunga decat in mod normal. Unele aparate pot inregistra pe dvd examenul ecografic.

Nu se cunosc riscuri asociate cu efectuarea ecografiei fetale, nici la mama, nici la fat. Totusi, pot aparea simptome de anxietate daca se depisteaza o afectare a sarcinii sau o malformatie la nivelul fatului.

Rezultatele investigatie nu sunt intotdeauna furnizate imediat. Rezultatele complete sunt disponibile, uneori, in 2 sau 3 zile.

• fatul prezinta dimensiunile corespunzatoare varstei;

• frecventa cardiaca este normala corespunzatoare varstei fatului;

• daca investigatia este efectuata tarziu in timpul sarcinii, fatul prezinta o pozitie cu capul in jos;

• placenta are caracteristici si dimensiune corespunzatoare varstei sarcinii si nu acopera colul uterin;

• uterul contine o cantitate adecvata de lichid amniotic;

• nu sunt vizualizate malformatii congenitale. (Multe malformatii minore si unele majore nu se observa usor la ecografie. De asemenea, malformatiile congenitale nu apar intotdeauna precoce in timpul sarcinii).

• fatul creste mai incet decat in mod normal, are dimensiuni mici sau este subdezvoltat pentru varsta sa;

• fatul este anormal de mare pentru varsta sa;

• fatul este asezat in alta pozitie decat cea cu capul in jos la sfarsitul sarcinii, spre exemplu pozitie cu fesele in jos (prezentatie pelvina);

• malformatiile congenitale;

• placenta acopera colul uterin (placenta previa);

• uterul contine o cantitate prea mare sau prea mica de lichid amniotic;

• sarcina se dezvolta in exteriorul uterului (sarcina ectopica);

• sarcina contine tesut anormal in locul fatului normal (sarcina molara);

• absenta batailor fetale; aceasta poate indica moartea fatului.

Multe afectiuni pot modifica rezultatele ecografiei fetale. Medicul va comunica si explica pacientului orice rezultate anormale semnificative corelandu-le cu antecedentele medicale.

Motive pentru care nu se recomanda investigatia sau care reduc valoarea acesteia cuprind:

• obezitatea;
• materii fecale sau aer la nivelul intestinului sau rectului;
• cantitate anormal de scazuta de lichid amniotic;
• unele pozitii fetale;
• incapacitatea de a sta intinsa in timpul efectuarii investigatiei;
• un fat foarte activ.