De ce este necesar screenig-ul pentru hepatita de tip B?
Hepatita virala B este una din bolile infectioase ale adultului tot mai des intalnita in tara noastra, numarul persoanelor infectate crescand de la un an la altul.
Infectia cu virus B este periculoasa la anumite categorii cu risc crescut, putandu-se croniciza si cauza anumite complicatii precum ciroza hepatica si neoplasmul hepatic.
O parte din adultii infectati sunt asimptomatici, fiind doar purtatori ai virusului pe care il pot transmite la alte persoane. Gravidele infectate cu virusul B, pot transmite transplacentar infectia la fat sau cel mai frecvent in timpul nasterii si alaptarii acestuia.
Este important ca mama sa stie daca este purtatoare a virusului deoarece aceasta nu are voie sa nasca pe cale vaginala si nu are voie sa alapteze, existand un risc mare de a transmite virusul la copil.
Cum se transmite virusul B si cum devine o femeie purtator asimptomatic al acestuia?
Hepatita virala B este o boala infectioasa cu transmitere parenterala (prin sange si derivate de sange). Majoritatea adultilor sanatosi elimina virusul sub tratament antiviral corespunzator, un numar mai mic ramanand purtatori ai acestuia si putand dezvolta la un moment dat hepatita cronica sau ciroza hepatica.
O parte din femeile infectate cu virusul B nu stiu ca au infectia deoarece acesta este de cele mai multe ori asimptomatica intrebandu-se astfel cum au putut contacta infectia.
Modalitatile de infectare cu virusul B sunt urmatoarele:
Dintre simptomele cel mai des intalnite in hepatita B, amintim:
Totusi, acestea simptomele sunt destul de nespecifice si necesita confirmarea serologica a infectiei (detectarea virusului in sange). Unele persoane raman asimptomatice si devin purtatoare a virusului, putand infecta alte pesoane sanatoase.
Copiii mai mari de 5 ani au un risc de 5-10% sa devina purtatori cronici ai infectiei, putand dezvolta la un moment dat o infectie cronica (hepatita cronica). 25% dintre acestia vor dezvolta complicatii ale infectiei (ciroza hepatica) si 20% vor face la un interval de 15-20 de ani de la infectie neoplasm hepatic (cancer).
Aceste cifre sunt argumente suficiente instituirii unui screening corect al femeilor insarcinate, dat fiind faptul ca infectia cu virus B este foarte periculoasa la copil.
Managementul gravidelor infectate cu virusul hepatic B
Orice femeie testata pozitiv pentru virusul hepatic B, necesita investigatii suplimentare care vor evalua starea generala de sanatate a acesteia, functia ficatului, stadiul bolii si identificarea eventualelor complicatii.
Unii specialisti recomanda administrarea imunoglobulinelor specifice impotriva virusului B, pentru a scadea riscul aparitiei cronicizarii bolii sau a aparitiei unor complicatii grave pe parcusul sarcinii si dupa aceasta.
Deoarece ficatul este principalul organ afectat de infectia cu vrusul B, este obligatorie evitarea oricarui medicament sau a alcoolului pe toata durata sarcinii, deoarece acestea pot agrava afectiunea ( consumul alcoolului si a medicamentelor in timpul sarcinii nu este recomandat chiar si in lipsa unor afectiuni hepatice preexistente!).
Este necesara o evaluare periodica a gravidei infectate cu virusul B pentru a putea identifica si trata la timp aparitia unor simptome sau complicatii grave care pot pune in pericol viata mamei sau a fatului.
Partenerul sexual al gravidei trebuie de asemenea testat si vaccinat impotriva virusului B, in cazul in care nu este purtator cronic al virusului.
Copiii nascuti din mame infectate cu virusul B, trebuie sa primeasca o doza de anticorpi impotriva virusului, imediat dupa nastere, scazand astfel riscul transmiterii virusului de la mama la nou-nascut. De asemenea, copilul va fi vaccinat impotriva hepatitei B in primele 12 ore de la nastere, urmand sa fie revaccinat la vizitele medicale ulterioare.
Administrarea concomitenta a imunoglobulinelor specifice si a vaccinului imediat dupa nastere, reduc semnificativ riscul transmiterii virusului la copil (peste 90%).
Managementul nou-nascutilor infectati cu virusul hepatic B
Copiii nascuti din mame purtatoare a virusului B au un risc de 10-20 % sa contacteze infectia, in schimb gravidele care devin infectate in utimul trimestru de sarcina, au un risc mult mai mare de transmite infectia fatului, in jur de 80-90%.
Copiii infectati cu virusul B, pot dezvolta simptome grave ale bolii si devin purtatori cronici intr-un procent foarte mare de peste 90% din cazuri! (fata de copiii mai mari de 5 ani sau adultii sanatosi care devin purtatori intr-un procent de 5-10% din cazuri). Nou-nascutii infectati cu virusul B au riscul cel mai mare de a dezvolta complicatii grave in urmatorii ani (hepatita cronica, coma hepatica, ciroza hepatica, cancer hepatic).
Nu exista nici un tratament curabil pentru hepatita B la nou-nascut, cu toate ca medicamentele antivirale noi sunt eficiente in stoparea sau incetinirea progresiei bolii. Tratamentul antiviral este eficient pentru 40% dintre copiii infectati la nastere cu virusul B.
Care sunt persoanele cu riscul cel mai mare pentru a contacta infectia cu virusul B?
Deoarece infectia se transmite parenteral (sange si derivate de sange), persoanele cele mai expuse sunt urmatoarele:
Nu trebuie sa uitam ca exista un vaccin extrem de eficient care protejeaza impotriva infectiei cu virusul hepatic B. Acesta se administreaza in 3 doze succesive si ramane eficient pentru un timp destul de indelungat (cativa ani), putandu-se apoi repeta.
Este indicata vaccinarea tuturor persoanelor cu risc crescut, dar si a copiiilor, datorita faptului ca la cei din urma infectia poata sa devina grava si chiar mortala.
La noi in tara s-a introdus vaccinarea obligatorie a tuturor nou-nascutilor, nu numai a celor care au mame infectate cu virusul B.