Majoritatea femeilor au in vedere lucrurile care pot afecta copilul si dezvoltarea lui armonioasa in perioada sarcinii. Fie ca este vorba despre efectul anumitor medicamente, despre ce alimente sunt sau nu benefice pentru copil, consumul de alcool sau fumatul, cele mai multe viitoare mamici sunt in tema cu ele.
Ce se intampla, insa, cu partea emotionala a ta si a copilului? Simte copilul starile traite de mama? Cum reactioneaza la ele si cum este afectat sau influentat?
Ce simte bebe cand mama plange in timpul sarcinii?
Cercetatori renumiti au stabilit ca incepand cu luna a 6-a de sarcina un copil poate simti emotiile traite de mama, si poate resimti efectele acestora. Acestia mai spun si ca acest fapt nu este un eveniment izolat, ci ca va influenta atitudinea bebelusului in ceea ce priveste drumul lui in viata.
Perioada sarcinii, desi foarte frumoasa si satisfacatoare, poate arunca mama in bratele depresiei. Acest fapt este la fel de comun precum depresia post-partum si multe femei se confrunta cu ea, din pacate. Se vehiculeaza ca mamicile extrem de anxioase in timpul sarcinii au o sansa mai mare sa nasca copii anxiosi la randul lor, cu colici si cu un sistem nervos mai putin dezvoltat decat in mod normal.
Fiecare femeie se confrunta si cu situatii neplacute, insa atunci cand cade prada stresului in perioada sarcinii, efectele nu le resimte doar ea, ci si copilul. Daca este vorba despre un episod izolat si de o stare trecatoare nu vor exista efecte pe termen lung pentru copil, daca insa este vorba de stres si anxietate resimtite de mama pe o perioada mai indelungata, atunci cu siguranta copilul va fi afectat si el la nivel emotional.
Atunci cand esti stresata, afectata de anumite situatii si anxioasa, corpul tau creeaza un hormon al stresului si ii permite sa se dezvolte. Trebuie sa ai in vedere ca desi emotiile tale nu trec in placenta, la copil, hormonii ajung in placenta. Daca copilul va fi expus in mod frecvent la acest hormon al stresului, acesta se va obisnui cu stresul si poate deveni o persoana stresata in mod cronic.
Sanatatea bebelusului, afectata de depresia mamei?
In ceea ce priveste depresia, dezvoltarea emotionala a copilului poate fi mai afectata daca mama intra in depresie dupa sarcina, iar in timpul sarcinii a fost perfect normala. Mai exista si mame care nu si-au dorit sarcina si care nu sunt legate emotional in nici un fel de copil, ba chiar au resentimente in ceea ce il priveste. Copilul poate ajunge in aceste cazuri sa dezvolte grave dezechilibre emotionale, care ii vor marca intreaga existenta daca nu va invata cum sa treaca peste ele, cu ajutor specializat sau fara.
Daca te numeri printre mamicile care cad prada depresiei in timpul sarcinii, dar totusi iti doresti ca bebelusul tau sa nu resimta efectele in niciun fel, atunci apeleaza la ajutor specializat daca este nevoie. Conditia de baza pentru a incerca sa schimbi ceva este sa constientizezi schimbarea ce are loc in tine si sa incerci sa o combati, sa o tii sub control, mai degraba decat sa i te abandonezi.
Ce tine de tine si poti face, pe cont propriu? Iti poti impune o stare de bine, poti incerca sa alungi gandurile negative si in schimb sa te gandesti cu drag la copilul ce il porti in pantece, sa creionezi viata voastra impreuna din momentul in care se va naste, pentru a avea ceva frumos spre care sa aspiri.
De asemenea poti incerca sa te indepartezi de orice situatie care iti poate creste nivelul stresului, iar daca situatia o impune poti chiar apela la medicatie antidepresiva, sub indrumarea unui medic. In acest sens este necesar sa comunici deschis cu psihologul la serviciile caruia ai apelat, sa stabiliti impreuna drumul de urmat si sa fii convinsa ca medicamentele nu afecteaza deloc copilul, exista si medicamente sigure de folosit pe perioada sarcinii.
Trage aer in piept, relaxeaza-te si bucura-te de perioada minunata a sarcinii. Urmeaza-ti instinctele si atunci cand simti ca ai o zi mai proasta sau o stare mai putin buna, incearca sa vezi partea plina a paharului. Nu te invinovati si nu te stresa daca totusi ai si zile mai proaste in sarcina, cu totii le avem, important este sa treci cu usurinta peste ele.