Cand incepe copilul sa vorbeasca?

Copiii invata in mod gradual cuvinte noi pana cand stapanesc suficient de bine limba incat sa descrie ceea ce vad, aud, simt, gandesc. Dezvoltarea vorbirii este un pas foarte important deoarece ii ajuta sa evolueze atat la nivel emotional, cat si la nivelul comportamentului. Cand copiii isi pot comunica starile si senzatiile se inregistreaza si un progres spectaculos la nivelul interactiunii copilului cu restul lumii.

Invatarea limbajului se produce in primii doi ani de viata. Acest proces incepe chiar din primele luni, cand bebelusul isi exploreaza posibilitatile de comunicare folosindu-si limba, buzele si, ulterior, dintii de lapte. Dar in spatele acestui progres firesc al copilului se afla procese cu mult mai complexe.

Momentul in care copiii incep sa vorbeasca nu produce modificari spectaculoase la nivel cerebral, structura deja existenta a creierului fiind cea care determina, pentru inceput, primele achizitii de limbaj, au descoperit cercetatorii de la Universitatea Brown si King's College din Londra. Pana acum savantii erau de parere ca, pe masura ce copiii invata sa vorbeasca, se produc modificari structurale la nivelul creierului, care reflecta respectivele achizitii. Totusi, aceasta premiza a fost contrazisa dupa ce savantii au analizat mielina, un izolator al fibrelor nervoase care inveleste axonii si ajuta la transmiterea semnalelor electrice in creier. Mielina ar fi trebuit sa se afle in cantitati tot mai mari in zona stanga a creierului, acolo unde se afla centrul limbajului. Spre surpriza cercetatorilor, cantitatea de mielina nu a crescut si nu a determinat asimetrie comparativ cu partea dreapta a creierului, chiar daca micutii faceau progrese mari in invatarea vorbirii.

Asa s-a ajuns la concluzia ca structura preexistenta a creirului este cea care determina capacitatea fiecarui copil in parte de a invata sa vorbeasca. Practic, asimetria exista deja si era utila pentru invatarea limbajului. "In cadrul studiului am descoperit ca asimetria era acolo, chiar si la copii mai mici de un an, care nu invatasera inca sa vorbeasca", a declarat coordonatorul studiului Jonathan O'Muircheartaigh, de la  King's College din Londra.

Rezultatele acestui studiu se bazeaza pe analize imagistice de scanare cerebrala MRI care au investigat formarea mielinei la bebelusi si copii. Nou-nascutii aveau o cantitatea mica de mielina in creier, dar cantitatea s-a marit in mod accelerat in primul an de viata. Insa, altfel au stat lucrurile in regiunea limbajului. Cercetarea s-a axat pe evalurea mielinei din zonele creierului cunoscute pentru faptul ca acolo se dezvolta limbajul si a cuprins 108 copilasi cu varste intre 0 si 6 ani. Pentru a evalua modificarile cerebrale produse pe masura ce limbajul copilului evolueaza, cercetatorii au comparat scanarile cerebrale la diferite varste, concomitent cu rezultatele pe care copiii le-au avut la teste de evaluarea a limbajului.

Printre concluziile studiului s-au mai aflat si alte rezultate interesante. "Regiuni ale creierului care nu sunt importante pentru achizitiile de limbaj ale copiilori mici devin importante la copiii mai mari, atunci cand incep scoala", arata O'Muircheartaigh. Pe masura ce copiii vorbesc mai bine, incep sa foloseasca si alte regiuni ale creierului pentru a sustine dezvoltarea limbajului.

Concluzia cea mai importanta a cercetatorilor a fost aceea ca, din moment ce structura creierului este baza care ofera informatii despre debutul vorbirii, dar nu si despre evolutia achizitiilor de limbaj, atunci mediul ar putea avea o influenta mai mare. Cu alte cuvinte, un mediu stimulant, in care copilul este ajutat sa comunice este foarte important in perioada 1-4 ani. Pe de alta parte, cercetatorii au atras atentia si asupra faptului ca arhitectura cerebrala a copilului mai mic de un an este in masura sa indice viitoare probleme de dezvoltare a limbajului.

Este important sa stii ca orice problema in dezvoltarea limbajului necesita interventii din partea specialistilor pentru a minimaliza efectele asupra dezvoltarii ulterioare a copilului. De aceea, este util sa stii la ce sa te astepti intre anumite intervale de varsta, considerate cheie pentru dezvoltarea comunicarii.

De la o luna la trei luni este o perioada de acomodare a bebelusului cu lumea, si a ta cu bebelusul. Pentru a controla ceea ce i se intampla si pentru a comunica parintilor nevoile sale, bebelusul se exprima prin miscarile corpului si prin plans. Asadar, plansul poate insemna faptul ca celui mic ii este foame, ca are nevoie sa fie schimbat, sau ca isi doreste sa fii in preajma lui sa-l alinti.

Pe masura ce creste, isi creeaza un intreg repertoriu de gangureli si tipete, dezvoltandu-si abilitatea de a interactiona si de a intelege limbajul. Unele cercetari arata faptul ca bebelusii in varsta de 4 saptamani fac diferenta intre silabe asemanatoare precum "ma" si "na". Acest lucru nu este lipsit de importanta fiindca, pe masura ce isi dezvolta aceasta abilitate de intelegere, copilul ajunge sa evolueze suficient incat sa emita in mod voluntar sunete diferite.

De la 4 luni la 6 luni, copilul a trecut de la sunete simple precum "aaaa", "ooo", "brrr" si ajunge sa formeze silabe. Din aceste prime "balbaieli" apar "mama" si "tata", alaturi de "baba", "iaia" si "bebe". Chiar daca poate spune mama si tata, copilul nu o face constient adresandu-se parintilor. Vocalizarea, adica alaturarile de sunete, tipete si silabe vor continua, iar copilul poate petrece timp important "vorbind pe limba lui". Specialistii spun ca aceasta etapa este una care precede vorbirea si reprezinta pentru copil o joaca. Asa se explica de ce multi bebelusi rad atunci cand se aud "vorbind".

In intervalul de la 6 la 9 luni, cand balbaie silabe si cand vocalizeaza, copilul isi exerseaza musculatura si se pregateste pentru vorbire, etapa care va urma atunci cand, si din punct de vedere neurologic, dezvoltarea lui va fi completa. Invatarea limbajului prin imitare are etapele sale amuzante: copilul va imita tonalitati ale vocii adultilor, va canta si isi va impune punctul de vedere intr-un limbaj propriu. Acest lucru dureaza pana in jurul varstei de 1 an cand copilul incepe sa spuna primele cuvinte constient.

De la un an pana la 17 luni, cuvintele pe care le foloseste copilul sunt cuvinte pe care le si intelege. Asta nu  inseamna ca va vorbi corect si inteligibil. Va trebui sa ghicesti ce inseamna mare parte dintre cuvintele pe care le spune si va trebui sa le interpretezi impreuna cu gesturile care insotesc cuvintele, astfel incat sa-i intelegi intentiile. Cert este ca la aceasta varsta copiii sunt perfect constienti de importanta limbajului si de puterea de a-si  exprima nevoile folosind limbajul verbal si gestual.

Intre 18 si 20 de luni, copiii invata cuvinte foarte repede, unii dintre ei invata cuvinte noi la fiecare 90 de minute. Pana la varsta de 3 ani, copilul va spune o multime de cuvinte noi si le va putea folosi in fraze compuse din cate 3 cuvinte. Unii copilasi au deja bine dezvoltat "vorbitul receptiv", adica inteleg foarte bine ceea ce le spui, chiar daca nu au la fel de bine dezvoltat vorbitul expresiv, adica nu se exprima la fel de bine pe cat inteleg. Un exemplu pentru ceea ce inseamna vorbitul receptiv este ca atunci cand ii spui copilului sa se aseze sau sa vina la tine, el face ceea ce-i spui. Chiar daca nu tine pasul la capitolul vorbit expresiv, acest lucru este perfect normal pana la varsta de 30 de luni.

Intre un an si doi ani, copilul va sti in jur de 300 de cuvinte. Va putea alatura subiectul si predicatul pentru a forma propozitii si va putea folosi corect pronumele personal pentru a crea o propozitie precum: "Eu vreau sa plecam".

Dupa varsta de trei ani, copilul va deveni un vorbitor sofisticat. Va fi capabil sa initieze si sa sustina o conversatie si sa-si ajusteze tonul si vocabularul in functie de partenerul de conversatie. Cu alte cuvinte, va vorbi altfel cu un adult si in cu totul alt mod cu un alt copil. In aceasta etapa, cuvintele pe care le rosteste vor fi aproape in totalitate inteligibile, va fi fluent in a-si spune numele si varsta si ii va face placere sa intereactioneze verbal cu ceilalti.

Daca pana la 30 de luni copilul tau nu si-a dezvoltat limbajul, este cazul sa programezi un consult de specialitate pentru a identifica motivul acestei intarzieri de dezvoltare. Adesea, aceste probleme pot fi rezolvate cu foarte putin ajutor specializat.

Cel mai important ajutor pe care i-l oferi copilului pentru a-si dezvolta vorbirea consta in a-l incuraja sa comunice. Daca ridica manutele sa il iei in brate, nu il ignora, ci arata-i ca intelegi ceea ce doreste. Asa il incurajezi sa comunice si va fi motivat sa exploreze si vorbirea. De asemenea, trebuie sa asculti cu atentie ceea ce "balbaie" copilul si sa contextualizezi ceea ce spune. Daca totusi nu intelegi ce zice, incearca sa-l ajuti sa mentina pentru cat mai mult timp contactul vizual si propune-i tu cuvinte pe care sa le spuna. Ajuta si daca ii povestesti in permanenta ceea ce faci. In acest fel copilul face legatura intre vorbe si actiuni. La fel de important este sa te joci cu copilul si sa-l incurajezi sa socializeze cu alti copii organizand intalniri de joaca.

Daca intarzie sa vorbeasca, va trebui sa-i testezi auzul. Statisticile arata ca trei copii din 1000 au probleme de auz, iar acest lucru determina intarzieri de limbaj. Screeningul pentru depistarea problemelor de auz se poate face inca de la nastere. Daca nu sunt depistate probleme de auz, va trebui sa consulti un specialist in probleme de intarziere a limbajului care va putea identifica motivul. Unele probleme de dezvoltare precum autismul,  ADHD-ul si retardul se pot asocia cu intarzierea de limbaj.

Copiii pot fi sustinuti pentru a face achizitiile de limbaj intr-un ritm firesc folosind terapii specifice conduse de specialisti si cu adjuvante care optimizeaza functiile cerebrale.

Secom® va ofera produsul Pure DHA, 90 de capsule gelatinoase moi masticabile, care contin ulei purificat de cod cu gust de fructe, pentru mentinerea si sustinerea functiei normale a creierului. DHA, acid docosahexaenoic este un acid gras important pentru dezvoltarea si functionarea normala a creierului fatului si copilului mic, iar rolul sau protectiv se mentine pe durata intregii vieti.  DHA este o componenta esentiala a fosfolipidelor membranei celulare umane, dar foarte important este DHA pentru creier, deoarece 30% dintre grasimile care formeaza acest organ sunt DHA.

Tine cont de faptul ca in primul an de viata creierul isi tripleaza dimensiunea si are nevoie de sustinere, iar DHA este unul dintre cei doi principali acizi grasi esentiali din uleiul de peste, cunoscuti ca acizi grasi polinesaturati Omega-3, care nu pot fi sintetizati de organism si trebuie adusi in organism prin suplimente alimentare. Concentratia cea mai mare de acizi grasi se gaseste in fosfolipidele membranei celulei retiniene (50-60%), in membranele celulei nervoase si a mielinei (invelisul fibrelor nervoase), iar  beneficiile consumului se resimt sistemic, la nivelul vederii, inimii si creierului.

Alegand Secom® aveti certitudinea ca ati optat pentru cele mai eficiente solutii naturale pentru sanatate.