Sezonul rece era deja o perioada complicata pentru mentinerea sanatatii respiratorii a copiilor. Situatia actuala, generata de pandemia de COVID-19, a adus noi temeri si nesigurante. Daca, de multe ori, si adultii se intreaba daca simptomele lor sunt de viroza, de gripa sau ale unei infectii respiratorii mai complicate, este cu atat mai dificil de pus un diagnostic in cazul copiilor.
Copiii nu sunt „adulti in miniatura”, ci functioneaza dupa propriile seturi de reguli si, adesea, nu stiu sa spuna ce si cum ii supara, pentru a permite o diagnosticare fara cusur.
Cand ne gandim la consultatii ORL, insa, nu simptomele respiratorii sunt cele urmate, cel mai frecvent, de o consultatie la specialist, ci infectiile urechii. Otita este o afectiune foarte raspandita la copiii de varsta mica, de exemplu, si in majoritatea cazurilor tratarea sa nu necesita decat recomandarile medicului pediatru. In schimb, daca un copil prezinta:
- mai mult de 4 infectii ale urechii pe an
- lichid persistent in ureche (> 3 luni)
- ruptura de timpan in timpul infectiei
- dificultati in privinta administrarii antibioticelor
se recomanda o programare la ORL chiar inainte de a face 3 luni de otita seroasa si de urgenta in cazul unei direre de ureche (otalgie cu febra si multe secretii nazale), decoarece exista pericolul perforarii timpanului. Alte infectii care pot necesita indrumari specializate sunt: amigdalita recurenta sau inflamarea multipla a sinusurilor (episoade de sinuzita acuta). La fel, copiii ajung la ORL si pentru ca au sangerari nazale frecvente, sforaie sau prezinta noduli in zona gatului.
Studii ale Academiei Americane de Otolaringologie au dezvaluit ca afectiunile urechii, nasului si gatului (care formeaza si acronimul ORL) sunt printre principalele motive pentru care ajung copiii la medic. Unul dintre motive este si sforaitul; oricat de „simpatic” ar fi, nu este o manifestare normala, iar daca un copil sforaie constant ar fi recomandata o consultatie la pediatru sau la ORL. Medicul poate decide daca este vorba despre apnee, o afectiune care poate avea ca efecte deformarea oaselor faciale sau chiar tulburari comportamentale.
La ce sa ne asteptam de la o consultatie ORL?
De obicei, medicul va analiza istoricul medical al copilului si orice rezultate deja disponibile ale analizelor de laborator, eco- sau radiografiilor. Va pune intrebari despre simptome, frecventa si durata infectiilor, medicamentele administrate. După consultatia propriu-zisa, care depinde de motivul pentru care va aflati la cabinet, va decide cursul potrivit. Daca va intrebati cat de complicate pot fi procedurile ORL, daca sunt necesare interventii chirurgicale, ele cuprind de la introducerea aeratoarelor transtimpanice in ureche (tuburi care ajuta la drenarea infectiei) la amigdalectomie (indepartarea amigdalelor) si adenoidectomie (indepartarea polipilor). Deseori, ultimele doua se efectueaza in timpul aceleiasi proceduri, denumite adenoamigdalectomie – un nume complicat pentru o operatie relativ simpla.
Si pentru ca a venit vorba despre amigdale, care sunt simptomele amigdalitei acute? Acestea variaza dupa cauza, se pot inregistra brusc sau treptat, si fiecare copil le poate experimenta diferit. In plus, confuzia creste fiindca, la fel ca in cazul multor altor afectiuni ORL, si simptomele acestea sunt mai degraba generale. Tot diagnosticul medicului este decisiv. Simptomele unei amigdalite pot include:
- durere in gat si de cap
- scaderea apetitului
- febra moderata sau inalta
- dificultate la inghitire
- inrosirea ochilor si secretii in gat („puroi”)
In timp ce adenoita cronica („polipii”) se poate manifesta prin:
- respiratie zgomotoasa sau doar pe gura
- vorbire „pe nas”
- sforait
Exista anumite criterii dupa care se ghideaza medicii in privinta acestor interventii chirurgicale, criterii care tin fie de recurenta afectiunii (cat de frecvente sunt, intr-o perioada mai lunga), fie de gravitatea sa (infectii sau abcese recurente sau sinuzita cronica).
In sfarsit, nu putem incheia fara a ne opri si asupra afectiunilor sinusurilor, aceste cavitati atat de mititele care pot cauza probleme atat de mari. Exista patru tipuri de sinusuri (etmoide, maxilare – se dezvolta incapand cu varsta de 3 ani, frontale si sfenoide; din fericire, ultimele doua se dezvolta in jurul varstei de 7 ani, respectiv in adolescenta, asadar pot crea dificultati doar mai tarziu).
Sinuzita apare cand se infecteaza sinusurile din zona nasului, de obicei in urma unei raceli sau inflamatii alergice. Si ea poate fi de mai multe feluri:
- acuta (simptomele tin sub 4 saptamani si evolueaza pozitiv sub tratament)
- subacuta (4-12 saptamani, nu se amelioreaza initial)
- cronica (infectii acute repetate, impropriu tratate, dureaza peste 12 saptamani)
- recurent acuta (cel putin 4 episoade acute intr-un an)
La copiii de varste mai mici, simptomele pot include secretii nazale care dureaza mai mult de 10 zile, tuse nocturna, inflamarea zonei ochilor; la copiii mai mari, pe langa simptomele de raceala care se prelungesc peste 10 zile, mai consemnam si dureri de cap, discomfort facial, halena (respiratie urat mirositoare), febra sau dureri in gat.
Pentru o perioada confuza cum este cea pe care o traversam acum, medicii recomanda, in primul rand, calm si prudenta. Monitorizarea atenta a copilului este esentiala: asa putem observa daca febra creste peste un prag al ingrijorarii, daca nasul „curge” mai mult de 10 zile, sau daca infectiile acute devin recurente – toate semne clare ca este necesar un consult de specialitate.