Am discutat cu doamna Dr. Raluca Toariu – Medic Primar Pediatrie, care ne-a oferit cateva indicatii precise, menite sa explice principalele masuri de siguranta si protectie sanitara de adoptat odata cu revenirea copiilor in comunitate.
Ce masuri de igiena ar trebui sa adopte copiii la scoala si la gradinita?
Normele de igiena aplicabile si inainte de izbucnirea pandemiei nu s-au schimbat: si inainte era indicata spalarea frecventa a mainilor cu apa si sapun, mai ales dupa venirea de afara, dupa folosirea toaletei sau inainte de masa. Acum, se adauga si folosirea dezinfectantului, in special dupa atingerea suprafetelor comune, respectarea distantarii fizice, si portul mastii – obligatoriu dupa varsta de 5 ani. Pentru a facilita purtarea mastii, asa cum de altfel s-a recomandat de multe ori, aceasta poate fi adaptata ca dimensiuni si chiar personalizata.
Cate masti de protectie ar trebui sa aiba copiii asupra lor?
O masca de unica folosinta poate fi purtata pana la 4 ore, iar apoi, schimbata. Mastile de rezerva pot fi tinute in recipiente curate, de preferinta de panza, pentru ca plasticul permite proliferarea bacteriilor. In cazul in care masca se da jos pentru masa, de exemplu, ea va fi pusa in acelasi recipient, sau cel mai bine ar fi sa se inlocuiasca apoi cu una noua.
Este important sa amintim copiilor, in special celor de varsta mai mica, sa isi puna si sa isi scoata masca numai cu mainile curate si dezinfectate, dar si sa nu imparta mastile personale cu alti copii.
Ce ar trebui sa faca un copil imediat ce ajunge acasa de la scoala?
Spalarea si dezinfectarea mainilor sunt esentiale. Masca purtata la scoala sau la exterior trebuie eliminata, daca este de unica folosinta, sau spalata, daca este reutilizabila. Se vor schimba hainele cu unele de interior, iar pe cele purtate la scoala le putem aerisi temeinic. Daca este posibil, in conditiile impartirii spatiului cu membri varstnici ai familiei, contactul cu acestia trebuie limitat, in special in primele ore dupa revenirea acasa.
Exista schimbari recomandate in alimentatia copiilor, odata cu revenirea la scoala?
Revenirea la scoala fizica nu inseamna o schimbare a meniului zilnic. Este suficienta expunerea copilului la aceasta formula poate complet noua, iar aici ne gandim la copiii care vor vedea prima data scoala din perspectiva claselor a cincea sau a noua, pentru ca, de la inceperea acestui noi ciclu scolar, au urmat scoala online. Asadar, obiceiurile alimentare ar trebui pastrate, iar gustarile pe care le impachetam pentru perioada petrecuta la scoala se recomanda a fi cat mai sanatoase si mai energizante.
Ce program de odihna ar trebui sa aiba copiii, in functie de varsta, odata cu reinceperea orelor fizice?
Revenirea „pe bancile scolii” inseamna si o modificare semnificativa a programului, cel mai important aspect fiind trezirea matinala. Daca, in conditiile orelor online, era posibil sa lasam copilul sa doarma pana cu 30-40 de minute inainte de prima ora, suficient cat sa se dezmeticeasca si sa ia un mic dejun rapid, situatia se schimba odata cu timpul pe care il vom petrece in trafic pentru a ajunge la gradinita sau la scoala. Calculati cu atentie pentru a nu genera intarzieri, care ar putea crea un stres in plus copilului deja expus multor schimbari.
Pentru a permite trezirea usoara de dimineata, recomandam adoptarea progresiva a unei ore de culcare mai putin inaintate. Specialistii spun ca un prescolar are nevoie de 10-11 ore de somn, iar elevii, in funcție de varsta, de 9-10 ore. Fireste ca, in special la cei mai mari, nu vom putea respecta decat rareori aceasta recomandare. Un sfat bun ar fi limitarea accesului la ecranele care genereaza lumina albastra, cu minim doua-trei ore inainte de culcare, pentru a permite un somn linistit.
S-a discutat mult despre deficitul de vitamina D in timpul izolarii. Care sunt simptomele acesteia?
Vitamina D este produsa de organism in mod natural atunci cand pielea este expusa la soare, dar se gaseste si in alimente, cum ar fi pestele, ouale sau produsele lactate. Alaturi de calciu, vitamina D ajuta la formarea oaselor si la mentinerea sanatatii lor. Deficitul de vitamina D nu se manifesta imediat, dar dupa o perioada mai lunga in care a lipsit expunerea la soare, asa cum s-a intamplat in conditiile recente, se pot observa:
- Iritabilitate
- Schimbari de dispozitie
- Durerea osoase, mai ales ale spatelui
- Dureri musculare
- Stare de oboseala generala
- Dificultati de concentrare
Deficitul de vitamina D se poate diagnostica in urma unei analize de sange, iar pentru tratament se recomanda atat ajustarea regimului alimentar, cat si administrarea unor unitati de vitamina, in functie de severitatea deficitului si de varsta copilului, dar si de alti factori pe care ii veti stabili impreuna cu medicul.
Potrivit datelor din prezent, numarul de copii infectati cu acest virus este mult mai redus decat al adultilor, iar cel al copiilor care dezvolta complicatii severe este foarte mic. Cu toate acestea, nu putem fi siguri in privina asimptomaticilor, copii care pot purta mai departe virusul, chiar daca ei nu prezinta niciun semn ca ar fi infectati. Este cu atat mai dificil sa deosebim simptomele de coronavirus actual de cele ale unei viroze sau gripe.
Care sunt principalele simptome ale coronavirusului de tip SARS-CoV-2 la copii?
Simptomele sunt in mare parte similare cu ale gripei. Nu exista diferente clare intre simptomele date de gripa si cele date de COVID-19. Diagnosticul de certitudine se stabileste prin testare RT-PCR. Totusi, multe cazuri inregistrate la copii au revelat febra, tuse, diaree, varsaturi, dureri abdominale, dureri de cap, dureri in gat in momentul diagnosticului, procentul fiind totusi irelevant pentru a deveni regula.
Ce ne puteti spune despre sindromul inflamator multisistemic?
PIMS (sindromul inflamator multisistemic) prezinta o incidenta mai mare la copiii cu varsta peste 10 ani si cu precadere la adolescenti. In majoritatea cazurilor, s-a dezvoltat la aproximativ o luna dupa infectarea cu SARS-CoV-2, existand si situatii in care aparitia complicatiei a fost notata la 2-3 luni distanta. Semnele clinice ale PIMS includ: febra, dureri abdominale, diaree, varsaturi, eruptie cutanata, conjunctivita sau durere in gat. Practic, febra aparuta la scurt timp dupa trecerea prin infectarea cu SARS-CoV-2 prezinta suspiciune si trebuie evaluata de medic. Cea mai periculoasa, in cazul PIMS, este afectarea cardiaca, care presupune, dupa rezolvarea situatiei acute, monitorizare la distanta prin ecocardiografii repetate.
In cazul in care copilul dumneavoastra a fost infectat cu virusul COVID-19, monitorizarea ulterioara este importanta si vizeaza directiile sugerate de medic. Administrarea vitaminei D, urmarirea oricarei manifestari de simptome si, fireste, evitarea revenirii in comunitate inainte ca riscul sa fi fost complet eliminat sunt recomandate.
Un aspect deloc de neglijat in aceasta perioada complicata este cel al sanatatii mintale si emotionale a copilului. Izolarea prelungita, episoadele de incertitudine si chiar si revenirea la scoala fizica, in special in absenta unui element clar de referinta (asa cum spuneam, clasa a cincea si clasa a noua au debutat, pentru majoritatea copiilor, online) – discutati deschis despre toate acestea cu copiii, incurajati-i sa va povesteasca dificultatile lor, si incercati sa creati un mediu cat mai confortabil, care sa sustina noua tranzitie.