Doar 10% din elevii romani afla notiuni despre sexualitate de la parinti

| | Actualizat: 2005-08-08 11:42:30

 

Scoala are inca un rol considerabil in formarea tinerilor, daca ne luam dupa rezultatele ultimului sondaj CURS, care si-a propus sa analizeze comportamentul de consum al programelor audiovizuale a doua categorii de elevi, 11-14 ani si 15-18 ani.

Scoala este, astfel, principala sursa de invatare a valorilor social-civice, in randul ambelor grupuri de varsta. Tot scoala e principala responsabila de invatarea unor valori similare: libertatea de expresie, comportamentul activ, patriotismul si eroismul.

Scoala este si cea care ii familiarizeaza pe elevi cu principalele valori si atribute ale succesului si reusitei profesionale: creativitatea, competenta, spiritul de competitie, formarea culturala, performanta.

In schimb, agresivitatea si vulgaritatea sunt invatate in proportii considerabile (66%, respectiv 64%) de la televiziune.

Elevii afla despre sex de la televizor si de la scoala

Despre sexualitate si placerile vietii, cei mai multi elevi, indiferent de varsta, au aflat de la televizor. Cea de-a doua sursa de invatare despre sexualitate o reprezinta scoala. Ingrijorator este insa ca sexualitatea este inca un subiect tabu in cadrul familiei, putini parinti abordand acest tip de subiecte cu copiii lor: doar 8% din elevii de 11-14 ani, respectiv 10% din cea de-a doua categorie, au fost familiarizati de parinti cu notiuni privind sexualitatea.

Cat priveste timpul liber, si unii, si altii prefera sa il petreaca in aer liber, intalnindu-se cu prietenii, in parc. Numai 8,6% din cei mici si 7,2% din cei mari declara ca-si petrec timpul liber citind sau invatand: in primul caz, cititul e pe locul 4, iar in cel de-al doilea, pe locul 5, devansat de activitatile sportive, de jocul pe calculator sau navigarea pe Internet.

Elevii romani nu mai citesc

La intrebarea "care e ultimul roman citit?", aproape jumatate din elevii de 11-14 ani declara ca nu citesc. Principalele romane indicate de restul elevilor care au raspuns la aceasta intrebare sunt cele care fac parte din bibliografia scolara obligatorie: "Baltagul", "Morometii", "Amintiri din copilarie". Putini mai citesc carti de placere: "Ciresarii" (1,2%) sau "Colt alb" (1%). Interesant este si ca, pe langa clasicele romane autohtone, a intrat in top si "Harry Potter", 1,7% din chestionatii primei categorii de varsta declarand ca acesta este ultimul roman citit. Cat ii priveste pe adolescenti, absolut toate romanele indicate fac parte din programa scolara: "Baltagul", "Ion", "Morometii", "Ultima noapte de dragoste, intaia de razboi", "Enigma Otiliei", "Mara", "Padurea spanzuratilor".

De asemenea, 18,2 la suta din adolescenti sustin ca nu citesc. Cei mai multi dintre adolescenti (36,1%) nu citesc nici poezii, iar dintre cei care citesc, majoritatea il indica pe Eminescu la categoria "ultima carte de poezii citita".
Fetele prefera romana, iar baietii - matematica.

In topul materiilor scolare se afla stiintele exacte. Cei mici indica apoi limba romana si stiintele socio-umane, in vreme ce in cazul grupei de varsta 15-18 ani, situatia se inverseaza: stiintele umaniste si sociale si apoi limba romana.

Si pentru unii, si pentru altii, in coada listei sunt religia si dirigentia. Studiul confirma si ipoteza cum ca exista materii scolare preferate de baieti (fie ca e vorba de stiinte exacte, fie ca e vorba despre sport) si materii preferate de fete (filologia, materiile socio-umane, arta).

Analiza mediului de rezidenta mai evidentiaza o chestiune: in rural, predomina interesul pentru romana si stiinte exacte, adica materiile considerate serioase, in timp ce materii precum sportul, artele, limbile straine, sunt indicate de mai multi elevi din mediul urban decat cei din mediul rural.

Conform autorilor studiului, "aceste decalaje pot fi explicate atat printr-un conservatorism specific mediului rural, care face ca o educatie pentru arta, sau pentru sport sa nu fie privita aici ca fiind ceva "serios", cat si prin lipsa din mediul rural a materialelor didactice si a dotarilor pentru acest tip de materii".


Citeste si despre