Rotirea elevilor in banci, noua strategie impotriva discriminarii in scoli! Metodologia pentru monitorizarea, prevenirea si combaterea segregarii scolare a fost publicata in Monitorul Oficial, aducand masuri clare pentru a preveni discriminarea. Printre acestea, se numara rotirea elevilor in banci cel putin o data pe modul, o masura care vizeaza in special protejarea elevilor din grupuri vulnerabile.
De asemenea, elevii din grupurilor vulnerabile nu vor fi asezati in ultimele randuri, iar ca recomandare de amenajare a spatiului clasei, metodologia mentioneaza aranjarea bancilor in cerc, semicerc, amfiteatru sau salon:
„Art. 37
Pentru prevenirea segregarii scolare, unitatile de invatamant preuniversitar care au sali de clasa ce pastreaza aranjarea spatiala pe siruri de banci, au minimum 25 elevi inscrisi in respectiva clasa si nu asigura rotirea elevilor in banci cel putin o data pe modul educational, au obligatia de a distribui in mod echitabil elevii in banci; acolo unde este posibil, elevii care apartin grupurilor vulnerabile nu vor fi plasati in ultimele doua banci din sala de clasa. In situatiile in care acest lucru nu e posibil, ponderea elevilor apartinand grupurilor vulnerabile va fi cel mult egala cu ponderea acestora la nivelul formatiunii de studiu”, se arata in document.
Art. 38
Pentru prevenirea segregarii scolare prin plasarea elevilor in ultimele doua banci, unitatile de invatamant preuniversitar pot sa asigure rotirea elevilor in banci cel putin o data pe modul educational sau pot sa reamenajeze spatiul clasei in alt fel decat cel pe siruri de banci, cum ar fi: in cerc, semicerc sau amfiteatru, salon etc.”, scrie in document.
Segregarea este definita in document ca „o forma grava de discriminare”, care poate afecta dreptul copiilor la o educatie de calitate si le poate incalca demnitatea umana. Potrivit Ministerului Educatiei, in invatamantul preuniversitar este interzisa segregarea scolara la toate nivelurile, pe criteriul etnic, al dizabilitatii sau al cerintelor educationale speciale, pe criteriul statutului socio-economic al familiilor, al apartenentei la o categorie defavorizata, al mediului de rezidenta sau al performantelor scolare ale beneficiarilor primari ai educatiei.
Aceste initiative vin sa asigure ca toti elevii beneficiaza de sanse egale la educatie, contribuind la formarea unui mediu scolar incluziv si echitabil.
Consecintele segregarii scolare
Consecintele educationale si sociale ale segregarii scolare sunt:
a) dificultati in a atrage elevii in sistemul de educatie concretizat in grad ridicat de nescolarizare;
b) incapacitatea de a mentine elevii in sistemul de educatie concretizat in grad ridicat de abandon scolar;
c) incapacitatea de a atrage si a mentine profesori calificati in scolile in care se manifesta segregare scolara, fapt care afecteaza calitatea educatiei;
d) incapacitatea de a pregati elevii la standardele necesare pentru tranzitia lor catre cicluri superioare de scolarizare;
e) mentinerea prejudecatilor si stereotipurilor, deopotriva la nivelul populatiei majoritare si la cel al grupurilor vulnerabile la segregare scolara;
f) contributia la formarea unor reprezentari negative privind capacitatea scolii de a genera progres social si echitate;
g) rezultate scolare mai slabe ale elevilor care invata in contexte segregate in comparatie cu rezultatele elevilor care invata in contexte incluzive;
h) scaderea solidaritatii si coeziunii sociale in societatea romaneasca.
Criterii care contribuie la segregarea scolara
- Apartenenta etnica;
- Dizabilitatile sau cerintele educationale speciale;
- Performantele scolare;
- Mediul de rezidenta al elevilor.
Inspectoratele Scolare Judetene vor avea responsabilitatea de a monitoriza aplicarea noilor masuri. Datele colectate din fiecare unitate de invatamant vor fi centralizate de Comisia Nationala pentru Desegregare Scolara si incluse intr-un raport adresat Ministerului Educatiei.
- Surse: edupedu.ro, legislatie.just.ro
- Foto: Freepik