- Romania înregistreaza un procent de 16,6% [1] al tinerilor cu varsta între 18 si 24 de ani care au finalizat cel mult studiile gimnaziale, cel mai mare procent în ultimii sase ani;
- La nivel national, 2 din 5 elevi intrati pe pragul scolii cu noua ani în urma nu se regasesc printre cei care au reusit sa obtina medii peste 5 la evaluarea de final de gimnaziu;
- Aproape jumatate dintre elevii romani de 15 ani au competente scazute la matematica (48,6% versus 29,5% media UE);
- Peste jumatate dintre copiii romani (55,1%) îsi doresc sa plece din tara si sa se stabileasca peste granite, arata ancheta Salvati Copiii;
- 5% dintre copii afirma ca sunt batuti de profesori atunci cand gresesc, 22% ca sunt jigniti, iar trei sferturi dintre ei (76%) spun ca profesorii îi cearta atunci cand gresesc.
Un sfert dintre copiii romani de varsta liceului, 25,03%, se aflau în afara scolii la nivelul anului scolar 2022-2023, o situatie care arata disparitatile majore ale Romaniei, rata de parasire timpurie a scolii fiind de doar 3,3% în marile orase, atingand 14,3% în orasele mici si suburbii si un urias 27,5% în mediul rural. Variatia de performanta explicata strict prin statutul socioeconomic al elevului atinge, în Romania, nivelul de 25,8%, în comparatie cu o medie OCDE de 15,5%, în crestere fata de valoarea înregistrata de tara noastra la testarea anterioara (18%).
La început de an scolar, Salvati Copiii Romania face radiografia sistemului de educatie si atrage atentia asupra problemelor cronice, care duc atat la situatii de marginalizare pentru copiii vulnerabili, cat si la rezultatele îngrijoratoare de la testele PISA.
Abandon, pierderi si insucces scolar
Conform datelor europene, nefrecventarea educatiei afecteaza o proportie din ce în ce mai mare de copii romani: aproape 16% dintre copiii de varsta gimnaziului[2] se aflau în afara scolii la nivelul anului scolar 2022-2023, în timp ce peste un sfert dintre cei de varsta liceului (25,03%) erau în aceeasi situatie.
De asemenea, Romania înregistreaza un procent de 16,6%[3] al tinerilor cu varsta între 18 si 24 de ani care au finalizat cel mult studiile gimnaziale, cel mai mare procent în ultimii sase ani.
Discrepantele asociate mediului de locuire sunt uriase, rata de parasire timpurie a scolii fiind de doar 3,3% în marile orase, atingand 14,3% în orasele mici si suburbii si un urias 27,5% în mediul rural.
La nivel national, doi din cinci elevi intrati pe pragul scolii cu noua ani în urma nu se regasesc printre cei care au reusit sa obtina medii peste 5 la evaluarea de final de gimnaziu, iar copiii care învata în mediul rural sunt net dezavantajati (proportia mediilor sub 5 fiind de peste 2,5 ori mai mare în scolile din mediul rural).
Pe langa insuccesul propriu-zis la Evaluarea Nationala, analizand situatia generatiei, se poate observa si ca peste 15% (15,42%) dintre elevi nici macar nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a.
Aproape jumatate dintre elevii romani de 15 ani au competente scazute la matematica (48,6% versus 29,5% media UE), procente similare înregistrandu-se si în cazul stiintelor (44% versus 24,2% media UE) sau lecturii (41,7% versus 26,2% media UE).[4]
Pentru Romania, procentul elevilor cu performante de top în cel putin o arie curriculara testata este de 5%, în timp ce o treime dintre elevi (33.2%) au obtinut rezultate slabe (sub nivelul 2 PISA) pentru toate cele trei arii testate (procentul este în crestere fata de 29,8% în 2018)[5].
Inechitati în educatie
Conform OCDE[6], Romania este unul dintre statele în care diferenta de performanta generata de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel.
Variatia de performanta explicata strict prin statutul socioeconomic al elevului (eliminand toti ceilalti factori) atinge, în Romania, nivelul de 25,8%, în comparatie cu o medie OCDE de 15,5% si în crestere fata de valoarea înregistrata de tara noastra la testarea anterioara (18%). Diferenta de punctaj mediu, la matematica, între elevii cei mai avantajati si cei mai dezavantajati este de 132 de puncte în cazul Romaniei (fata de o medie OCDE de 93 de puncte), în crestere cu 24 de puncte fata de editia anterioara a testarii. În conditiile în care 30 de puncte PISA pot fi echivalate cu un an de participare la educatie, putem observa ca decalajul între cei mai vulnerabili si cei mai avantajati elevi romani a crescut cu aproape un an de scoala, între 2018 si 2022.
De altfel, Romania este indicata si printre tarile în care aceasta diferenta generata de statutul socioeconomic s-a adancit semnificativ în ultimii 10 ani, ca exceptie de la tendinta generala la nivelul OCDE (unde aceasta diferenta a suferit doar o crestere minora).
Perspectiva elevilor
Potrivit unei anchete sociologice[7] derulate de Organizatia Salvati Copiii la finalul anului 2022, asupra unui esantion reprezentativ de elevi de gimnaziu si liceu, peste jumatate dintre copiii romani (55,1%) îsi doresc sa plece din tara si sa se stabileasca peste granite, în vreme ce o treime dintre acestia si-ar dori sa-si continue studiile în strainatate. Printre principalele motive care i-ar determina sa emigreze se numara oportunitatile legate de educatie (26,3%) si nemultumirea sau neîncrederea fata de conditiile de viata din Romania (21,9%).
Proportia mare a elevilor care îsi exprima preferinta fata de continuarea studiilor în strainatate (peste o treime) poate fi interpretata în coroborare cu scaderea drastica, în decurs de 10 ani, a procentului celor care considera ca ceea ce învata la scoala le va fi de folos în viitor si cu tendinta similara în ceea ce priveste perceptia asupra capacitatii scolii de a-i ajuta pe elevi sa-si dezvolte interesul sau pasiunea pentru anumite domenii (în 2013, circa 2/3 din elevi considerau ca scoala îndeplinea aceste roluri, în prezent, doar 1/3 sunt de aceasta opinie).
Acestei perceptii asupra relevantei scolii i se adauga cresterea (de la 1/3 la peste 1/2) a procentului elevilor care simt ca programul scolar nu le mai permite timp suficient pentru recreere si scaderea (de la 33% la 20%) a proportiei celor care au sansa de a urma un optional de interes. Cu alte cuvinte, elevii simt, într-o masura mult mai mare fata de situatia de acum 10 ani, ca scoala nu-i pregateste pentru viitor, nu le ofera oportunitatea de a-si urma pasiunile, dar le ocupa atat de mult timp încat nu mai au posibilitatea de a-si urma aceste pasiuni si interese nici în afara programului scolar.
Cum se simt copiii la scoala
Conform studiului[8] Organizatiei Salvati Copiii cu privire la incidenta violentei împotriva copiilor, cei mai multi copii spun ca, în mod obisnuit, la scoala se simt veseli (71%) sau indiferenti (22%). În schimb, din raspunsurile copiilor, a reiesit si o pondere îngrijoratoare a starilor emotionale negative asociate cu mediul scolar. Astfel, 19% dintre copii spun ca se simt emotionati, 13% timizi, 12% sunt nesiguri, iar 10% afirma ca se simt încordati.
Analizand raspunsurile în functie de nivelul de învatamant frecventat, observam ca procentul celor care asociaza scoala cu veselia scade de la 82% în cazul elevilor din ciclul primar, la 70% în cazul celor de gimnaziu si 66% în cazul liceenilor, în timp ce indiferenta creste de la doar 8% în cazul celor mai mici dintre respondenti, la 21% în cazul elevilor de gimnaziu, ajungand la 31% în cazul liceenilor. În mod similar, starea de încordare creste odata cu varsta copiilor, de la un nivel de doar 6% în cazul scolarilor mici, la 8% în cazul celor din clasele V-VIII si atinge 16% în cazul adolescentilor.
În schimb, 5% dintre copii afirma ca sunt batuti de profesori atunci cand gresesc, 22% ca sunt jigniti, iar trei sferturi dintre ei (76%) spun ca profesorii îi cearta atunci cand gresesc.
Un alt fenomen care afecteaza starea de bine a copiilor la scoala este bullyingul. Potrivit unei consultari[9] realizate de Organizatia Salvati Copiii cu aproape 4500 de elevi:
-
82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situatiilor de bullying în scoala unde învata,
28% dintre respondenti afirmand ca au asistat cu frecventa ridicata (des si foarte des) la astfel de situatii.
-
Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirma ca au asistat la situatii de bullying în clasa,
21% afirmand ca frecventa acestor situatii a fost ridicata.
-
În grupul de prieteni - incidenta fenomenului pare a fi mai redusa, aproape jumatate dintre
elevi (45%) spunand ca au asistat la astfel de situatii în grupul de prieteni, în timp ce frecventele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii.
-
Retelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asista frecvent la situatii de
bullying – 79% dintre ei afirmand ca au asistat la astfel de situatii, iar 45% declarand ca asista la cyberbullying des sau foarte des.
-
Aproape jumatate dintre respondenti (49%) afirma ca au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune ca s-a aflat des sau foarte des în astfel de situatii.
-
Peste un sfert dintre elevi (27%) admit ca s-au aflat în pozitia de autor al actelor de bullying, în schimb proportia celor care admit frecvente ridicate ale acestui comportament este de doar 2%.
-
Trei sferturi dintre copii (74%) sustin ca discuta cu adultii despre situatiile de bullying, iar
22% din ei afirma ca fac acest lucru rar sau foarte rar.
-
Peste trei sferturi dintre respondenti (77%) afirma ca, în situatii de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecventa mai redusa (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alti elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul scolar (18%), în timp ce 2% dintre respondenti sustin ca nimeni nu intervine în astfel de situatii.
Costurile ascunse ale educatiei: scoala gratuita care costa
Analizele Salvati Copiii privind costurile ”ascunse” ale educatiei gratuite, realizate în anii trecuti, au aratat ca parintii din mediul urban cheltuie cu 30-40% mai mult pentru pregatirea suplimentara, prin meditatii sau program scolar prelungit, a copiilor lor[10] si, de asemenea, faptul ca meditatiile reprezinta o importanta categorie de cost, de aproximativ 2.500 lei anual în 2021, suma pe care foarte putini parinti din mediul rural si-o permit.
Întelegerea si constientizarea de catre Ministerul Educatiei Nationale si autoritatile locale a legaturii dintre saracia materiala si performantele educationale slabe ale elevilor ar trebui sa conduca la dezvoltarea de politici si programe specifice, care sa îmbunatateasca accesul la educatie si sa ofere sprijin suplimentar pentru elevii din regiunile si comunitatile sarace, prin:
-
modernizarea infrastructurii scolare si resurse suplimentare pentru scoli, în vederea extinderii programelor ”scoala dupa scoala”, ”O masa sanatoasa” tinand seama de intensitatea saraciei si deprivarii sociale si materiale severe;
-
refacerea sistemului de educatie timpurie în mediul rural, esentiala în dezvoltarea sociala si cognitiva a copiilor, prin înfiintarea de crese si gradinite;
-
întarirea serviciilor sociale cu numarul prevazut de lege de asistenti sociali profesionisti pentru identificarea familiilor aflate în dificultate si a copiilor în situatie de abuz si neglijare;
-
crearea de programe de consiliere pentru elevi si mentorat pentru cadrele didactice;
-
masuri de stimulare a cadrelor didactice performante pentru mentinerea lor în comunitatile dezavantajate;
-
colaborarea cu organizatiile neguvernamentale ale caror bune practici în comunitatile rurale si zonele afectate de saracie pot constitui programe de interes national;
-
masuri cu caracter economic (investitii, infrastructura de transport, sprijinirea actorilor economici locali etc.).
Note:
1 Early leavers from education and training by sex and degree of urbanisation [edat_lfse_30]
2 Out-of-school rate in population of lower secondary school age, by sex [educ_uoe_enra28]
3 Early leavers from education and training by sex and degree of urbanisation [edat_lfse_30]
4 Rezultatele testarii PISA 2022, sursa datelor: Baza de date Eurostat, Low achieving 15-year-olds in reading, mathematics or science by sex (source: OECD) [EDUC_OUTC_PISA__custom_9244689], accesat la 8 ianuarie 2024
5 OECD, 2023, ”PISA 2022 – Volume 1 The state of learning and equity in education”
6 OECD, 2023, ”PISA 2022 – Volume 1 The state of learning and equity in education”
7 https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/migrated_files/documents/4c10349d-5189-4240-b44b-69f660ade0aa.pdf
8 https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/migrated_files/documents/90746705-4fd6-4843-b16c-055a66a81abb.pdf
9 Organizatia Salvati Copiii, 2022, https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2023-11/studiu-peste-un-sfert-dintre-copii-au-fost-agresori-jumatate-spun-ca-au-fost-victime-ale-bullying-ului.pdf
10 Salvati Copiii Romania 2021, https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/migrated_files/documents/564f73ce-954b-41d5-8d70-463a42858a7b.pdf