15 ianuarie, ziua lui Mihai Eminescu si Ziua Culturii Nationale. Cele mai frumoase poezii de Mihai Eminescu

| | Actualizat: 2025-01-15 13:19:43

Astazi, 15 ianuarie, celebram ziua poetului national al Romaniei, Mihai Eminescu, nascut in anul 1850 la Ipotesti. Considerat cel mai mare poet roman, Eminescu a lasat posteritatii o mostenire literara inegalabila, fiind o figura iconica a culturii romane. Aceasta zi, recunoscuta si ca Ziua Culturii Nationale, este un moment de reflectie asupra valorilor culturale si artistice care ne definesc ca popor.

Mihai Eminescu a fost poet, prozator si jurnalist, dar mai presus de toate, a fost un vizionar, un spirit romantic care a capturat esenta sufletului romanesc. Opera sa abordeaza teme universale precum iubirea, natura, trecerea timpului si conditia umana, toate acestea fiind redate cu o profunzime si o frumusete aparte.

Poezii de Mihai Eminescu. Cele mai frumoase opere ale poetului roman

Printre cele mai cunoscute poezii scrise de Mihai Eminescu, se numara:

Luceafarul

Considerat capodopera sa, „Luceafarul” este o poezie epica si filozofica ce ilustreaza dragostea imposibila dintre Hyperion, spirit nemuritor, si Catalina, o muritoare. 

A fost odata ca-n povesti,
A fost ca niciodata,
Din rude mari imparatesti,
O prea frumoasa fata. 

Si era una la parinti
Si mandra-n toate cele,
Cum e Fecioara intre sfinti
Si luna intre stele.

Din umbra falnicelor bolti
Ea pasul si-l indreapta
Langa fereastra, unde-n colt
Luceafarul asteapta.

Privea in zare cum pe mari
Rasare si straluce,
Pe miscatoarele carari
Corabii negre duce.

Il vede azi, il vede mani,
Astfel dorinta-i gata;
El iar, privind de saptamani,
Ii cade draga fata.

Cum ea pe coate-si razima
Visand ale ei tample
De dorul lui si inima
Si sufletu-i se imple.

Si cat de viu s-aprinde el
In orisicare sara,
Spre umbra negrului castel
Cand ea o sa-i apara.

Citeste continuarea: Luceafarul, de Mihai Eminescu

Mai am un singur dor

Aceasta poezie exprima dorinta poetului de a se contopi cu natura in ultimele clipe ale vietii. Versurile sale rezoneaza adanc cu sufletul cititorului:

Mai am un singur dor
In linistea serii
Sa ma lasati sa mor
La marginea marii;
Sa-mi fie somnul lin
Si codrul aproape,
Pe-ntinsele ape
Sa am un cer senin.
Nu-mi trebuie flamuri,
Nu voi sicriu bogat,
Ci-mi impletiti un pat
Din tinere ramuri.

Si nime-n urma mea
Nu-mi planga la crestet,
Doar toamna glas sa dea
Frunzisului vested.
Pe cand cu zgomot cad
Isvoarele-ntr-una,
Alunece luna
Prin varfuri lungi de brad.
Patrunza talanga
Al serii rece vant,
Deasupra-mi teiul sfant,
Sa-si scuture.

Cum n-oi mai fi pribeag
De-atunci inainte,
M-or troieni cu drag
Aduceri aminte.
Luceferi, ce rasar
Din umbra de cetini,
Fiindu-mi prietini,
O sa-mi zambeasca iar.
Va geme de patemi
Al marii aspru cant...
Ci eu voi fi pamant
In singuratate-mi.

Ce te legeni

Aceasta poezie scurta, dar plina de farmec, surprinde dialogul simbolic dintre un copac si vant, evocand frumusetea naturii si trecerea timpului:

- Ce te legeni, codrule,
Fara ploaie, fara vant,
Cu crengile la pamant?

- De ce nu m-as legana,
Daca trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creste
Si frunzisul mi-l rareste.
Bate vantul frunza-n dunga -
Cantaretii mi-i alunga;
Bate vantul dintr-o parte -
Iarna-i ici, vara-i departe.

Si de ce sa nu ma plec,
Daca pasarile trec!
Peste varf de ramurele
Trec in stoluri randurele,
Ducand gandurile mele
Si norocul meu cu ele.

Si se duc pe rand, pe rand,
Zarea lumii-ntunecand,
Si se duc ca clipele,
Scuturand aripele,
Si ma lasa pustiit,
Vestejit si amortit
Si cu doru-mi singurel,
De ma-ngan numai cu el!

Somnoroase pasarele

O poezie delicata si melodioasa, care descrie momentul inserarii si linistea ce se asterne in natura:

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna,
Se ascund in ramurele -
Noapte buna!

Doar izvoarele suspina,
Pe cand codrul negru tace;
Dorm si florile-n gradina -
Dormi in pace!

Trece lebada pe ape
Intre trestii sa se culce -
Fie-ti ingerii aproape,
Somnul dulce!

Peste-a noptii feerie
Se ridica mandra luna,
Totu-i vis si armonie -
Noapte buna!

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna,
Se ascund in ramurele -
Noapte buna!
Doar izvoarele suspina,
Pe cand codrul negru tace;
Dorm si florile-n gradina -
Dormi in pace!
Trece lebada pe ape
Intre trestii sa se culce -
Fie-ti ingerii aproape,
Somnul dulce!
Peste-a noptii feerie
Se ridica mandra luna,
Totu-i vis si armonie -
Noapte buna!

Ziua lui Eminescu este mai mult decat o comemorare; este o celebrare a spiritului romanesc, a creativitatii si a identitatii noastre culturale. Asadar, sa ne lasam purtati de farmecul versurilor sale si sa reflectam asupra valorilor pe care ni le-a transmis acest poet. 

  • Foto: Freepik

Citeste si despre