Luni, 27 ianuarie 2025, elevii de clasele a XII-a / a XIII-a au sustinut probele de evaluare a competentelor de comunicare in limba romana, la Bacalaureat. Acestia au primit texte fie literare, fie de lege sau din regulamente (Statutul elevului), ori interviuri, potrivit unui set de subiecte obtinut de Edupedu.ro.
Printre subiectele primite de elevi la Bac 2025, proba orala la limba romana, se numara fragmente din legea accesului la informatii de interes public, legea voluntariatului, dar si articole de presa generala sau culturala (Matei Visniec), fragmente de proza (Ioana Parvulescu, Jean Bart), articole de lingvistica (Rodica Zafiu, Emina Capalnasan).
BAC 2025. Subiectele la proba orala de limba romana
Setul de 25 de subiecte date elevilor luni, obtinut de Edupedu.ro:
Biletul nr. 1
Text suport
„Evident, in spatiile unde libertatea este inca reala, scriitorii vor continua sa creada in misiunea lor, in rolul civilizator al literaturii, in faptul ca fictiunea structureaza personalitatea omului, precum si gandirea critica.
Recent, am asistat la un fabulos festival international de literatura si traduceri, cel de la Iasi, un veritabil pelerinaj cultural european. Am vazut in ochii multor elevi si studenti acea sclipire care te face sa crezi ca nu e totul pierdut. Am asistat la interesante si savuroase discutii despre literatura, in Sala Mare a Teatrului National, arhiplina – momente uluitoare, datatoare de speranta. […] La Iasi, intalnindu-ma cu multi confrati, descoperind noi nume de scriitori, discutand cu traducatori care au venit din peste zece tari, parca m-am reconciliat cu Istoria. Poate ca totusi virajul facut de ea spre barbarie si spre un posibil conflict global nu este definitiv. Poate ca umanitatea mai are timp sa evite haosul, sa dea inapoi, sa incerce un alt drum. Scriitorii pot fi de folos in astfel de momente, pot lansa semnale de alarma, pot cere corectarea traiectoriei…
Ar fi culmea ironiei ca umanitatea sa se inflameze si sa se sinucida sau sa se intoarca la un nou Ev Mediu obscurantist, intr-un moment de apogeu in materie de productie de carti si de consum de literatura… Vazut de la mare distanta, de exemplu de niste extraterestri curiosi sa se compare cu noi, acest scenariu ar fi sinonim cu o negare absurda a ceea ce as numi „sensul creativitatii culturale”. „Uite ca pamantenii si-au facut harakiri intr-un moment de apogeu al inventivitatii lor artistice!”, ar exclama acesti observatori. Si ar ramane apoi pe ganduri, timp de o mie de ani solari, intrebandu-se: „La ce le-o fi folosit astora cultura?” (Matei Visniec, „Nelinisti din marea biblioteca a lumii”, Observator Cultural, 28 octombrie 2024)
Cerinte:
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emitatorul acestui mesaj (atitudine, perspectiva, intentii)?
b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre rolul artelor in societatea contemporana? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 2
Text suport
„Treptat, povestile despre cozonaci au inceput sa-mi vorbeasca altfel: erau capsule ale intimitatii ocrotitoare, lectii despre pofta de viata in siguranta unui camin, despre rabdare, incredere, dragoste, tarie de caracter si despre o pasnica intregire a omului in timp, care, in secolul tuturor vitezelor si al tehnologiei digitale, a devenit cu atat mai rara si mai pretioasa”, scrie Tatiana Niculescu in cea mai recenta carte a sa, „Delicioasa poveste a cozonacului romanesc” (Editura Humanitas, 2024).
Despre acest spectaculos si riguros document de istorie culturala – totodata, o poveste care e si „o fereastra spre istoria Romaniei” –, in dialogul exclusiv de mai jos cu autoarea cartii.
Mica mea istorie culturala descopera istoria Romaniei intr-o felie de cozonac, ca sa zic asa. Aparitia cozonacului si apoi raspandirea lui pe teritoriul Romaniei sunt o dovada de rafinare nu doar a gustului, ci si a purtarilor, a tinutei, a preocuparii pentru convivialitate. Carevasazica, cozonacul reprezinta si un pas cultural. Si mai e ceva: in tari ravasite de-a lungul istoriei de cotropiri succesive, de jafuri, de stapaniri diverse, e semnul unei asezari. Nu poti sa faci cozonac pe fuga, in mare graba, cand trebuie sa te ascunzi in munti de cine stie ce navaliri sau sa iei calea exilului ca sa nu fii decapitat. Cultura incepe cu adevarat cand apare semnul/semnalul unei asezari in matca a unei comunitati. Asta mi se pare ca exprima istoria cozonacului.”
Cristian Patrasconiu: Mancam cozonac(i), deci mancam si cultura? Cultura cozonacului, istoria cozonacului?
Tatiana Niculescu: Ma batea de mult timp gandul sa scriu o istorie culturala a cozonacului romanesc, pornind de la o curiozitate legata de avatarurile painii albe pe teritoriul tarilor romane si de la mitologizarea ulterioara a cozonacului, vazut, trait ca un simbol al copilariei fericite, al caminului ocrotitor, al familiei armonioase, in fine, al unui acasa ideal si, prin constrangere ideologica, redus, la un moment dat, si la o specialitate etnica. Exista o mare incarcatura afectiva in jurul acestei paini dulci, starnita mai cu seama de mirosul cozonacului proaspat scos din cuptor, care e reflexul unei culturi si al unei istorii. (Tatiana Niculescu in dialog cu Cristian Patrasconiu, Romania Literara, nr. 36/2024)
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b. Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Mentioneaza doua caracteristici formale/de continut.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre importanta pastrarii traditiilor? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 3
Text suport
„Cuvantul „geaca” este foarte folosit in prezent, ca termen aproape general pentru piesa vestimentara care, imbracata peste alte haine, acopera partea superioara a corpului, avand maneci lungi si deschidere in fata. Desigur, definitia e doar orientativa: denumirile obiectelor vestimentare nu alcatuiesc o terminologie inzestrata cu precizie stiintifica, ci depind de mode, de istoria si circulatia produselor, de schimbarile materialelor si ale tiparelor, de concurenta dintre cuvintele cu semnificatii apropiate si mai ales de preferintele vorbitorilor, care le extind sau le restrang pe nesimtite sensul.
O controversa inca nerezolvata priveste originea cuvantului. Unii dintre lingvisti – Th. Hristea, Florica Dimitrescu, Hortensia Parlog – au fost de parere ca termenul provine din italiana, din „giacca”. In DEX s-a impus ipoteza preluarii pe cale orala, din englezescul „jacket”. Forma italieneasca e cea mai apropiata de cea din romana; faptul ca nu s-ar fi preluat sensul principal din italiana (sacou sau veston, ca parte a costumului barbatesc) nu este o mare problema, date fiind extinderile sau restrangerile semantice produse adesea in trecerea de la o limba la alta. Sursa englezeasca presupune o deformare a cuvantului, dar nu provenea dintr-una similara, cam in acelasi timp, forma „blugi”? Ambele ipoteze etimologice par sa se sustina si poate chiar sa se completeze, daca admitem existenta unor surse multiple ale cuvantului.” - Rodica Zafiu, „Geaca: istorie recenta”, Dilema, 20 noiembrie 2024
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b. Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Mentioneaza doua caracteristici formale/de continut.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre imprumuturile din limba engleza in limba romana actuala? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 4
Text suport
„Noul Indreptar ortografic, ortoepic, morfologic si de punctuatie (editia a VI-a) (IOOP6), coordonat de academicianul Gabriela Pana Dindelegan, a iesit de sub tipar, anunta Institutul de Lingvistica „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Romane.
IOOP6 continua traditia Indreptarelor academice elaborate de Institutul de Lingvistica din Bucuresti al Academiei Romane (editia anterioara dateaza din 1995), fiind o lucrare esentialmente normativa, menita sa ofere solutii corecte in cazurile de variatie lingvistica, precizeaza institutul, intr-o postare pe Facebook.
Aparuta la Editura Univers Enciclopedic, lucrarea are o larga destinatie, adresandu-se atat utilizatorilor specialisti, cat si celor nespecialisti, tuturor acelora care folosesc limba romana in manifestarea ei orala sau scrisa – de la elevi, studenti, masteranzi, profesori la jurnalisti, editori, scriitori, traducatori, juristi etc.
Potrivit Agerpres, in cele 352 de pagini, cartea raspunde celor mai dificile intrebari normative, asigurand utilizarea corecta a limbii romane literare actuale. „IOOP6 are doua parti: in prima parte, se prezinta criteriile de elaborare a lucrarii, precum si principiile ortografiei romanesti, urmate de sinteze normative pentru fiecare dintre clasele lexico-gramaticale; partea a doua, destinata vocabularului propriu-zis, cuprinde, in ordine alfabetica, cuvintele si formele cu dificultati normative.” - „Noul Indreptar ortografic, ortoepic, morfologic si de punctuatie”, UZPR, 07 octombrie 2024
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre necesitatea publicarii unor lucrari normative in domeniul utilizarii limbii? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 5
Text suport
Aprilie 2011
„In limba romana exista o frumoasa vorba, „mi-a fugit pamantul de sub picioare…”, ei bine, mie mi-a fugit timpul de sub picioare – patru luni au zburat ca un TGV si tot ce era „acum” si „imediat” a devenit intr-o secunda trecut. De asta te-am lasat si pe tine, draga blogule, pe alta data… si iata-ma, in sfarsit, in acest altadata.
Am fost la Craiova pe la mijlocul lui februarie. Pentru prima data la Craiova. Dimineata ies din hotel la brat cu Nicolae Coande, poetul si organizatorul duminicilor de poezie de la Teatrul „Marin Sorescu”, care, in ciuda periodicitatii acestor matinee literare, isi pastreaza caracterul de eveniment, fiindca eu, cel putin, am trait aparitia mea pe scena teatrului craiovean, in fata unei sali pline de spectatori care vorbeau aceeasi limba cu mine – nu ma refer aici la limba mea natala, ci la limba mea spirituala –, drept un real eveniment.
Intrebari. Raspunsuri. Revarsari de simpatie dinspre sala spre scena si invers. Am tronat mai bine de doua ore intr-un jilt ce parea insusi tronul lui Mihai Viteazul, ca tot a fost el Banul Craiovei. Si Nicolae Coande, care imi sublinia multitudinea meritelor, normala la o varsta atat de incapatoare, parca savarsea ceremonialul unei incoronari.
Trebuie sa va marturisesc ca, oricat de ciudat ar parea, si chiar daca tronul meu suna mai degraba autoironic, ne place sa fim laudati si daca nu o fac pretuitorii artei, compensatia iti vine, cu asupra de masura, de la degustatorii cartilor tale, ceea ce e infinit mai mult, fiindca degustatorii sunt cu mult mai numerosi, si, in orice caz, mai dezinteresati in optiunile lor decat pretuitorii.
aceeasi zi. Ora 18.
Iar Craiova… am primit telefoane, scrisori, carti de la poetii din oras. Le multumesc. Simt ca am lasat o mica urma in memoria lor si asta e, omeneste vorbind, mai mult decat o cronica literara!” - Nora Iuga, „Blogstory”
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emitatorul acestui mesaj (atitudine, perspectiva, intentii)?
b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre importanta manifestarii recunostintei? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 6
Text suport
„In contextul actual, in care tehnologia joaca un rol fundamental in educatie, este esential sa discutam despre echilibrul dintre utilizarea tehnologiei digitale si metodele traditionale de invatare. Pe de o parte, accesul la resurse online, la platforme interactive si la cursuri in format digital a revolutionat procesul educational, oferind posibilitati nelimitate de aprofundare a cunostintelor. Pe de alta parte, studiile recente arata ca utilizarea excesiva a dispozitivelor digitale poate afecta concentrarea si capacitatea de invatare a elevilor.
Astfel, educatorii si parintii trebuie sa adopte o abordare echilibrata, care sa valorifice beneficiile noilor tehnologii, fara a neglija importanta interactiunii directe si a studiului in format fizic. O solutie ar putea fi combinarea metodelor moderne cu cele clasice, astfel incat sa fie mentinuta motivatia pentru invatare, dar si dezvoltate abilitatile critice si analitice ale elevilor.”
Sursa: articol educational, revista „Educatia Azi”, nr. 12/2024
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Care este scopul comunicarii in acest text?
b. Ce tip de text este acesta? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre utilizarea tehnologiei in educatie? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 7
Text suport
„In fiecare zi, limbajul nostru se imbogateste cu termeni noi, multi dintre ei imprumutati din alte limbi, in special din engleza. Termeni ca „online”, „scroll”, „trend” sau „deadline” sunt acum uzuali in conversatiile cotidiene, in special in randul tinerilor.
Pe de o parte, acest fenomen este un semn al globalizarii si al deschiderii catre alte culturi. Pe de alta parte, unii lingvisti avertizeaza ca utilizarea excesiva a anglicismelor poate duce la pierderea unor termeni autohtoni si la o „slabire” a identitatii lingvistice nationale.
Problema nu este noua, iar istoria arata ca limba romana a fost mereu influentata de contactele cu alte limbi, dar a reusit sa-si pastreze identitatea. Ceea ce conteaza este felul in care folosim aceste imprumuturi: daca ele aduc un plus de precizie si expresivitate sau daca inlocuiesc inutil cuvintele deja existente.” - Sursa: articol de lingvistica aplicata, „Revista de Filologie Moderna”, nr. 8/2024
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Ce perspectiva adopta autorul in privinta imprumuturilor lingvistice?
b. Ce tip de text este acesta? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre influenta limbii engleze asupra limbii romane? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 8
Text suport
„In ultimii ani, fenomenul stirilor false a capatat o amploare fara precedent, afectand nu doar perceptia publicului asupra realitatii, ci si deciziile politice, sociale si economice. Specialistii avertizeaza ca raspandirea informatiilor eronate este favorizata de retelele sociale, unde verificarea surselor este adesea neglijata.
Un exemplu recent este cazul unei informatii virale care anunta inchiderea unor institutii publice, desi autoritatile nu emisesera nicio decizie oficiala in acest sens. In cateva ore, panica s-a raspandit rapid, determinand reactii nejustificate din partea cetatenilor.
Pentru a combate fenomenul fake news, expertii recomanda dezvoltarea gandirii critice si verificarea surselor inainte de a distribui o informatie. De asemenea, mass-media joaca un rol crucial in demontarea stirilor false si in promovarea unei informari corecte si echilibrate.”
Sursa: Stela Giurgeanu, „Impactul stirilor false”, revista „Actualitatea Media”, nr. 10/2024
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Ce scop are textul?
b. Ce tip de text este acesta? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre impactul stirilor false in societate? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 9
Text suport
„In Romania, numarul bibliotecilor publice a scazut dramatic in ultimele decenii. Daca in anii ’90 existau mii de biblioteci comunale si orasenesti, astazi multe dintre acestea fie au fost desfiintate, fie functioneaza in conditii precare.
Intr-o lume in care accesul la informatie este mai facil ca niciodata, multi se intreaba daca bibliotecile mai sunt relevante. Totusi, ele raman esentiale pentru educatie si cultura, oferind acces gratuit la carti si spatii dedicate studiului. De asemenea, bibliotecile publice sunt centre de socializare si evenimente culturale, contribuind la dezvoltarea comunitatilor locale.
Pentru a-si pastra relevanta, bibliotecile trebuie sa se adapteze: digitalizarea colectiilor, organizarea de activitati interactive si colaborarea cu scolile sunt doar cateva dintre solutiile propuse de specialisti pentru revigorarea acestor institutii.”
Sursa: articol cultural, „Revista Biblioteca Moderna”, nr. 5/2024
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul acestui mesaj?
b. Ce tip de text este acesta? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre rolul bibliotecilor in societatea contemporana? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 10
Text suport
„Cuvintele sunt mai mult decat simple instrumente de comunicare. Ele construiesc realitatea in care traim, influentand perceptiile, emotiile si deciziile noastre. Un exemplu concret este utilizarea cuvintelor in publicitate, unde anumite expresii declanseaza reactii specifice: „oferta limitata” creeaza un sentiment de urgenta, iar „produs testat dermatologic” induce incredere.
De asemenea, in politica si in mass-media, formularile utilizate pot modela opinii si atitudini. Expresii precum „reforma economica” si „criza financiara” sunt adesea interpretate diferit in functie de context si de intentia emitatorului.
Alegerea cuvintelor este esentiala si in relatiile interpersonale, unde limbajul poate fi folosit pentru a construi sau pentru a distruge increderea. Constientizarea impactului pe care il au cuvintele asupra noastra si asupra celor din jur este un pas important in dezvoltarea unei comunicari eficiente si responsabile.”
Sursa: eseu despre limbaj, „Revista de Psiholingvistica”, nr. 3/2024
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Ce scop are textul?
b. Ce tip de text este acesta? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre puterea limbajului in influentarea opiniilor si comportamentelor? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 11
Text suport
„In ultimele decenii, urbanizarea accelerata a transformat orasele intr-un amestec de arhitectura istorica si structuri moderne. Daca in trecut centrele oraselor pastrau un stil arhitectural coerent, astazi cladirile vechi sunt adesea inlocuite de constructii noi, care nu respecta intotdeauna identitatea locului.
Pe de o parte, modernizarea aduce beneficii: infrastructura imbunatatita, cladiri eficiente energetic si dezvoltare economica. Pe de alta parte, lipsa unei viziuni unitare duce la pierderea patrimoniului arhitectural si la o estetica urbana fragmentata.
Specialistii in urbanism sustin ca solutia optima este integrarea armonioasa a noilor cladiri in peisajul existent, astfel incat orasele sa-si pastreze identitatea fara a impiedica progresul.”
Sursa: articol urbanistic, „Revista Orasul Viitorului”, nr. 7/2024
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Care este tema principala a textului?
b. Ce tip de text este acesta? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre pastrarea patrimoniului arhitectural in orasele moderne? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 12
Text suport
Drepturi de asociere si de exprimare
Art. 10. Elevii beneficiaza de urmatoarele drepturi de asociere:
a) dreptul de a forma, adera si participa la grupuri, organizatii, structuri sau miscari care promoveaza interesele elevilor, inclusiv la grupuri si organizatii nonformale, economice, sociale, educationale, recreationale, culturale sau altele asemenea, in conditiile legii;
b) dreptul la protest, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare, fara a utiliza jigniri sau a manifesta un comportament discriminatoriu si fara a perturba orele de curs;
c) dreptul la reuniune, in afara orarului scolar.
Exercitarea dreptului la reuniune nu poate fi supusa decat acelor limitari care sunt prevazute de lege si care sunt necesare intr-o societate democratica, in interesul sigurantei nationale, al ordinii publice, pentru a proteja sanatatea si moralitatea publica sau drepturile si libertatile altora;
d) dreptul de a participa la sedintele Consiliului elevilor, in conditiile prevazute de prezentul statut;
e) dreptul de a fi alesi si de a alege reprezentanti, fara nicio limitare sau influentare din partea personalului unitatii de invatamant;
f) dreptul de a publica reviste, ziare, brosuri si alte materiale informative, precum si de a le distribui elevilor din unitatea de invatamant preuniversitar, fara obligatia unitatii de invatamant de a publica materialele. Sunt interzise publicarea si distribuirea de materiale care aduc atingere securitatii nationale, ordinii publice, drepturilor si libertatilor cetatenesti, care constituie atacuri xenofobe, denigratoare sau discriminatorii.
Sursa: Statutul elevului
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b. Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Mentioneaza doua caracteristici formale/de continut.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre importanta reglementarii conduitei scolare? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 13
Text suport
„O poveste scurta inainte de a incheia. Dintre primele carti care, copil fiind, mi-au cazut in mana, una se numea Fram, ursul polar. Este a lui Cezar Petrescu. Mi-a ramas in minte ca o poveste trista. Fram este un urs alb care, luat de mic de la Cercul Polar, ajunge intr-un circ. Acolo e indragit de toata lumea.
Si de stapanii circului si de copii care, la fiecare spectacol, asteptau cu sufletul la gura aparitia lui in arena. Fram primea bomboane si era aplaudat. Dar intr-o zi, Fram a inceput sa se gandeasca la gheturile polare, la fratii si parintii lui. L-a cuprins tristetea. In timpul spectacolelor, era din ce in ce mai „absent” si, in cele din urma, a refuzat sa mai intre in arena.
Intelegand ce i se intampla, stapanii lui au hotarat sa-l duca inapoi la Cercul Polar. Si, intr-o buna zi, Fram s-a pomenit in tara cu gheturi din care plecase. Dar ce mare i-a fost surpriza! Cand s-a intalnit cu primii ursi albi, cu fratii lui, a constatat ca acestia erau rai, salbatici si badarani. Cand Fram facea tumbe, ei isi aratau coltii, ba chiar sareau sa zgarie si sa muste. Intr-un cuvant, nu erau deloc courtois.
Fram nu i-a trebuit mult timp ca sa priceapa ca el nu mai apartinea lumii aceleia care, altadata, fusese si a lui. De fapt, ceea ce intelege este ca el nu mai era „la el” nicaieri pe lume.”
Sursa: Gabriel Liiceanu, Scrisori catre fiul meu
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emitatorul acestui mesaj (atitudine, perspectiva, intentii)?
b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre importanta acceptarii diferentelor dintre oameni? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 14
Text suport
„Una s-a nascut cu telefonul mobil, cealalta abia a trimis un SMS de pe o caramida pe la 35 de ani. Una si-a luat prima pereche de blugi printr-un noroc, de la un marinar, printre putinii care aduceau marfuri occidentale in tara. Cealalta are mai multe perechi luate de la mall.
Le despart vreo 50 de ani care au cuprins comunism, o revolutie, democratie. Centrul Generatii din Bucuresti al Fundatiei Regale Margareta a Romaniei aduce impreuna 30 de seniori si 50 de copii. Scoala 9 i-a provocat la un interviu.
La Centrul Generatii in Grozavesti, de la primele ore, copii si seniori isi iau locurile la masa, ca in orice alta zi. Copiii isi fac temele alaturi de voluntarii pensionari, vorbesc despre ce ii supara si ce ii face fericiti, se sustin sa treaca prin zi si prin viata mai usor.
Elevii care vin la aceste activitati de tip afterschool au fost recomandati de directiile de asistenta sociala, adica la un moment dat s-au confruntat cu diferite probleme in familie sau la scoala. Scopul este ca cei mici sa inteleaga mai bine materia, sa-si imbunatateasca rezultatele si sa previna abandonul scolar.
Pentru seniori e alta poveste. Iesirea la pensie inseamna confruntarea cu singuratatea si absenta interactiunilor sociale.
O spune si un studiu al Asociatiei „Niciodata singur” – unu din patru seniori simte un nivel ridicat de singuratate, iar jumatate se simt singuri uneori. Centrul Generatii vine tocmai pe aceasta nevoie.”
Sursa: articol social, Scoala 9, 2024
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b. Ce tip de text este acesta? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre importanta solidaritatii intre generatii? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 15
Text suport
„Oricine e inzestrat cu aptitudinile spirituale necesare, receptive si de spontaneitate, poate sa ajunga, incetul cu incetul, la injghebarea unei constiinte filozofice. In domeniul filozofiei, situatia nu ni se pare sa fie deosebita de aceea ce ne intampina in tinuturile artei, unde, prin deprinderea puterilor si prin familiarizarea cu operele, poti, pe temeiul innascut al unei sensibilitati firesti, sa-ti constituie o constiinta artistica.
Infiriparea unei constiinte specifice este conditionata, atat in domeniul filozofic, cat si in cel artistic, de o indelungata experienta prin tinuturile corespunzatoare, adica de un contact asiduu cu modul marilor creatori, de un sustinut efort de asimilare a operelor existente, dar, pe cat cu putinta, si de un exercitiu pe masura lor, a facultatilor spirituale angajate de la sine in atari preocupari.
„Constiinta filozofica” trebuie s-o intelegem intr-un fel ca o rasfrangere in spirit, mai mult sau mai putin lucida, a situatiei in chestiune. Cel ce si-a alcatuit, cu suficient discernamant si datorita unui proces multiplu conditionat, o constiinta filozofica stie foarte bine ca filozofia, intr-o cuprindere de ansamblu, isi are ,,fiinta” si „autonomia” ei. Acestei autonomii si acestei fiinte vom incerca sa-i dam un relief in paginile de fata. Ne vom stradui, cu alte cuvinte, sa scrutam structura intima a gandirii filozofice, si aceasta calauziti in primul rand de tinta de a inlesni si celor cu mai putina umblare prin acest domeniu constituirea unei constiinte filozofice.”
Sursa: Lucian Blaga, „Despre constiinta filozofica”
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b. Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Mentioneaza doua caracteristici formale/de continut.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre importanta filozofiei in educatie? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 16
Text suport
„Intr-o dimineata mohorata de marti, s-a intrerupt curentul. Nu m-am nelinistit, nu e o noutate pentru cine a trait si in comunism. Noutatea a fost ca lucram la computer, la niste slide-uri in PowerPoint, un program de prezentare care te ajuta sa pui pe pagini separate, secventiale, imagini si text, dupa plac, lucruri care pot fi apoi proiectate.
Cand s-a produs pana de curent, nu mai mult de cateva secunde, lumina si calculatorul s-au stins deodata. Era o zi ploioasa si am ramas aproape in bezna. Apoi lumina s-a reaprins, insa calculatorul nu. Am apasat pe butonul de aprindere. Atunci bietul meu computer mi-a dat un spectacol cu adevarat tulburator. Incerca sa-si revina dupa socul suferit, dar ce se intampla cu el iti strangea inima.
Parea sa caute si sa nu gaseasca, facea incercari disperate sa revina la normal, reusea cateva secunde, apoi recadea in haos, torsul lui de pisica, acel sunet inconfundabil care-ti arata ca e in curs de reorganizare, se auzea neintrerupt, clepsidra prin care curge timpul electronic aparea amenintatoare de cate ori atingeai ceva, beculetul rosu palpaia dezordonat, vegheat de cel verde.
Ecranul, al carui fond este la mine albastru, isi schimba mereu aspectul si de cateva ori, fara sa se stinga, a devenit totusi insuportabil de negru, apoi s-a mai luminat putin, cenusiu ca un poem de Bacovia. Intre timp trecea prin toate metamorfozele, una mai ciudata decat alta.”
Sursa: Ioana Parvulescu, Intoarcere in secolul 21
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emitatorul acestui mesaj (atitudine, perspectiva, intentii)?
b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre rolul tehnologiilor digitale in societatea contemporana? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 17
Text suport
Sulina, 1 august
„In sfarsit, mult asteptatul ordin de plecare sosise.
Itinerariul calatoriei il stiam de mult; cate zile nu pierdusem, noi ofiteri tineri, cu hartile dinainte urmarind cu degetul conturul coastelor Asiei-Mici.
De doua luni navigam tot prin aceleasi locuri, invartindu-ne intre Constanta si gurile Dunarii; ardeam de dorul altor locuri in departari necunoscute.
Manevrele de panze, evolutiile in largul marii, tirul, exercitiile de barci si intregul serviciu riguros al bordului incepuse sa ma sature in nerabdarea asteptarii celei dintai calatorii mai lungi.
Visele mi se implineau… acele vise care imi mangaiasera viata trista de scoala… o viata de copil chinuit, ingropat intre zidurile scolilor militare, unde vremea se tara asa de greu intre orele de instructie, cand imi ingheta mana pe patul armei, si intre orele de meditatie, seara, cand capul cadea incet pe cartea deschisa pe pupitrul vechi si ros de coatele atator generatii.
Dar le uitasem ca prin farmec toate acele mici mizerii zilnice care imi chinuisera copilaria: uitasem pana si patul de la inchisoare… patul acela tare, de lemn acoperit cu o rogojina, pe care in atatea nopti mi-am odihnit trupul zdrobit, de osteneala zilei, cu mantaua facuta ghem drept capatai.
Ah!… de cate ori, inainte de a ma prinde somnul, zacand asa intr-o toropeala pasnica si dulce, intre vis si viata, inaripata inchipuire isi lua zborul si, inflacarand simtirea, ma purta prin locuri nevazute dar asa de frumoase si atat de mult visate.
De cate ori nu ma-ntrebasem cu prietenul ce dormea la cap cu mine: „Tu pe unde te afli acum? Eu ma?… Ah! Eu sunt departe… pe valurile Mediteranei, spre Italia… pe coastele Calabriei!”
Ce bine le cunosteam aceste locuri – din atlasul geografic, bineinteles.”
Sursa: Jean Bart, Jurnal de bord
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emitatorul mesajului (atitudine, perspectiva, intentii)?
b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre placerea de a calatori? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 18
Text suport
Articolul 3
Asigurarea de catre autoritatile si institutiile publice a accesului la informatiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relatii publice sau al persoanei desemnate in acest scop.
Articolul 4
(1) Pentru asigurarea accesului oricarei persoane la informatiile de interes public, autoritatile si institutiile publice au obligatia de a organiza compartimente specializate de informare si relatii publice sau de a desemna persoane cu atributii in acest domeniu.
(2) Atributiile, organizarea si functionarea compartimentelor de relatii publice se stabilesc, pe baza dispozitiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare si functionare a autoritatii sau institutiei publice respective.
Articolul 5
(1) Fiecare autoritate sau institutie publica are obligatia sa comunice din oficiu urmatoarele informatii de interes public:
a) actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea autoritatii sau institutiei publice;
b) structura organizatorica, atributiile departamentelor, programul de functionare, programul de audiente al autoritatii sau institutiei publice;
c) numele si prenumele persoanelor din conducerea autoritatii sau a institutiei publice si ale functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autoritatii sau institutiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail si adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul si bilantul contabil;
f) programele si strategiile proprii;
g) lista cuprinzand documentele de interes public;
h) lista cuprinzand categoriile de documente produse si/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalitatile de contestare a deciziei autoritatii sau a institutiei publice in situatia in care persoana se considera vatamata in privinta dreptului de acces la informatiile de interes public solicitate.
(2) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa publice si sa actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informatiile prevazute la alin. (1).
Sursa: Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b. Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Mentioneaza doua caracteristici formale/de continut.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre importanta asigurarii accesului la informatii? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 19
Text suport
„Am scris de mai multe ori despre el, am scris cu el, de fiecare data cu impresia ca scriam despre mine si totusi despre altul.
Este foarte rar ca marile prietenii sa se declanseze dincolo de un anumit prag, al adolescentei. Pe el il stiam din vedere de mic copil, dar in anul acela, 1948, ca urmare a comasarii a doua clase de liceu, am devenit colegi la „Caragiale”, care se numise „Titu Maiorescu”, un nume interzis de ideologi.
Eram doi abia adolescenti… prietenia noastra a inceput prin mersul la meciurile de fotbal pe Venus, arena de langa Facultatea de Drept, disparuta intre timp… Incet si pe indelete am descoperit interesul comun pentru literatura… pentru filosofie, pentru tot ce era frumos, tot ce apartinea lumii ideilor.
Formam un nucleu intr-un cerc mai larg de prieteni, impartasind sentimentul ca traim o lume anormala, cazuta in robie, primejdioasa in sensul cel mai direct al cuvantului. Am devenit inseparabili sub semnul groazei. Oricine se putea astepta sa fie arestat.
Ridicarile se faceau pe la doua. Dupa o scurta perchezitie, cel care pleca abia avea timpul sa-si ia adio de la ai sai, disparea in noapte. Astfel de evenimente se produsesera in ambele familii.
[…] Viata noastra ca prieteni a fost un fel de dans care ne-a apropiat si departat, fara sa ne desparta. […]
Efortul lui a stat in autenticitate si prezenta in lume. In acest sens ramane incomparabil si exemplar, marele meu prieten.”
Sursa: Ion Vianu, „Matei Calinescu: mastile autobiografiei”, in vol. Frumusetea va mantui lumea si alte eseuri
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emitatorul mesajului (atitudine, perspectiva, intentii)?
b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre factorii care contribuie la mentinerea unei prietenii pe termen lung? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 20
Text suport
Articolul 12
Contractul de voluntariat trebuie sa contina minimum urmatoarele drepturi ale voluntarului:
a) dreptul de a desfasura activitatea de voluntariat in concordanta cu capacitatea si disponibilitatea acestuia;
b) dreptul de a solicita organizatiei-gazda eliberarea certificatului de voluntariat insotit de raportul de activitate;
c) dreptul la confidentialitate si protectia datelor personale;
d) dreptul la timp liber corespunzator cu activitatea de voluntariat.
Articolul 13
(1) Contractul de voluntariat trebuie sa contina urmatoarele obligatii ale voluntarului:
a) obligatia de a presta o activitate de interes public, fara remuneratie;
b) obligatia unei conduite complementare cu obiectivele generale ale voluntariatului – imbunatatirea calitatii vietii si reducerea saraciei, dezvoltare sustenabila, sanatate, prevenirea si gestionarea efectelor dezastrelor, incluziunea sociala si, totodata, lupta impotriva excluderii sociale si discriminarea;
c) obligatia voluntarului de a indeplini sarcinile prevazute in fisa de voluntariat, precum si respectarea instructiunilor stipulate in fisa de protectie a voluntarului;
d) obligatia de a pastra confidentialitatea informatiilor la care are acces in cadrul activitatii de voluntariat, pe perioada desfasurarii contractului de voluntariat si pe o perioada de doi ani dupa incetarea acestuia;
e) obligatia de a anunta indisponibilitatea temporara de a presta activitatea de voluntariat in care este implicat.
(2) Raspunderea voluntarului in astfel de situatii se angajeaza potrivit regulilor stabilite in legislatia in vigoare si in regulamentele interne ale organizatiei-gazda.
Sursa: Legea privind reglementarea activitatii de voluntariat in Romania
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b. Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Mentioneaza doua caracteristici formale/de continut.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre rolul voluntariatului? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 21
Text suport
„In timpurile de altadata, dupa ce musafirii erau primiti in salon, dupa ce se asezau in jurul masutei cu ceai si, in arborii miresmelor care suiau din cesti, incepeau placuta conversatie, gazda ii invita sa se uite in albumul ei de familie, depanand istoria fiecarei fotografii, de la bunici la parinti, de la copii la diversele rude, pana cand ajungea la pozele cu propriul chip in schimbare, cand singur, cand inconjurat de alte fete.
Rasfoirea unui album echivala nu numai cu dorinta posesorului de a uni prezentul cu vremurile de demult, intr-o tentativa de autodefinire mai ampla, ci si cu incercarea de a le face cunostinta oaspetilor cu cei absenti. Totodata, cu cat era mai in varsta gazda, cu atat incaperile interiorului sau erau mai pline de fotografii, ca si cum albumul de familie nu i-ar fi fost de ajuns.
Cand eram mica si mergeam cu parintii in vizita la doamnele batrane, ma deranja multimea ochilor care ma priveau straniu din ramele vechi si imi promiteam in gand ca atunci cand voi fi mare, la casa mea, nu voi pune pe rafturi nicio poza. Acum, in locuinta mea, sunt inconjurata din toate unghiurile incaperilor de fotografiile celor disparuti. (…)”
Sursa: Monica Pillat, Bucurestiul dintr-un album al anilor ’50-’60, in vol. Bucurestiul meu
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emitatorul mesajului (atitudine, perspectiva, intentii)?
b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre valoarea albumelor de familie? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 22
Text suport
„Teatrul National din Bucuresti
15 ianuarie 1946
Iubite Blaga,
Am auzit ca ai fost prin Bucuresti si am resimtit o mare mahnire ca nu mi-ai dat un semn pentru a ne putea vedea si a mai vorbi despre lucruri de-ale noastre. Ce sa fie? Altadata, ne intalneam totdeauna si, cu toate ca ocupatiile tale iti lasau putin timp liber, puteam cel putin sa te vad in treacat. Rogu-te nu ma ocoli la viitoarea ta venire. Iata, incepem sa imbatranim si nu e bine sa risipim clipele care ne pot mentine alaturi. Ce lucrezi? Ce te pregatesti sa mai publici? Eu sunt pe punctul sa dau la lumina doua volume de studii, dar mi-a ramas putina vreme sa ma asez la o noua cercetare. Teatrul mi-a modificat viata si nu pot spune ca sunt multumit: vartejul e prea ametitor; zgomotul e prea mare.
Transmite, te rog, doamnei si domnisoarei Blaga omagiile mele si crede in intreaga mea dragoste prieteneasca.
T. Vianu” - Sursa: Tudor Vianu, Corespondenta
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emitatorul mesajului (atitudine, perspectiva, intentii)?
b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre importanta timpului petrecut impreuna cu prietenii? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 23
Text suport
„Savarine, amandine, eclere, cum ar putea fi altfel?! DOOM 3 rezolva discrepanta dintre norma si uz, solutionand lucrurile si indicand ca forma de plural aceasta varianta: eclere.
In DOOM 2, apare ca articol de dictionar: ecler – la plural ecleruri, forma rar intalnita in contextele cotidiene. Ghid ne este DOOM 3, intrucat aceasta este editia a III-a a dictionarului care ne ghideaza intr-ale formelor de astazi. Caz rezolvat si in situatia cuvantului croasant, s.n., la pl. croasante. In DOOM-ul din 2005 gasim croasant s.m., pl. croasanti. Acelasi principiu: norma actuala: DOOM 3.
[…] De la dulce la sarat si din nou la dulce: pandispan, s.n., pl. pandispane. Cu etimologie interesanta (de cautat povestea in vol. Alte etimologii romanesti, autor: Alexandru Graur) si o poveste frumoasa (pandispanul este numit si „Paine de Spania”), prajitura facuta din faina, oua si zahar de culoare galbena si cu aspect pufos este stiuta de toata lumea. Desert indragit de copii si adulti totodata, pandispanul este un aluat de baza in patiserie, dar si un desert in sine: simplu si delicios.
O alta poveste dulce: un cupcake! Fara loc in dictionare, cupcake-ul este, fara doar si poate, un gust al traiului urban.
Prajiturile cat o cescuta sunt mentionate prima data acum cateva sute de ani, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, in cartea American Cookery de Amelia Simmons. Apareau asa: prajituri coapte in cescuta. De aici: numele (cup – ceasca). O alta explicatie: ingredientele erau masurate cu o ceasca. Britanicii le numesc fairy cakes – tortul zanelor, iar australienii party cakes – prajituri pentru petreceri. (mai multe pe: foodstoryprotv.ro).
Dictionarele cuprind nu doar cuvinte sau forme impuse, ci istorii, povesti, treceri prin timp, calatorii de tot felul, intelepciuni si traditii. Sa le privim din alta lumina, sa le deschidem cu bucuria descoperirii unor lumi speciale, sa le folosim si sa le acordam locul ce li se cuvine in biblioteca.”
Emina Capalnasan, Din dulcele dictionarelor, in revista Scriptor, nr. 11-12/2024
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emitatorul mesajului (atitudine, perspectiva, intentii)?
b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre evolutia normelor lingvistice? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 24
Citeste cu voce tare.
„Robert Serban: Spuneai undeva ca scrisul n-a salvat niciodata nimic. Te contrazic mii de oameni, prin propriile experiente. Ba chiar si tu, prin marturisirile pe care le faci prin cateva interviuri, dai de inteles ca fara scris ai fi fost si ar fi fost altfel. Ca, intr-un fel sau altul, te-a cam salvat. Hai sa (ne) lamurim, te rog!
Dan Coman: Visul meu in copilarie a fost sa ma fac fotbalist. Aveam vreo opt sau noua ani si ma jucam singur cat era ziua de lunga, lovind mingea de pe un camp pe altul, de-a lungul si de-a latul satului, vara si primavara, de dimineata si pana noaptea tarziu. Eram absolut singur, nu era niciun alt copil in zona in care am crescut – si, intr-o seara de toamna, am avut revelatia asta: daca mi s-ar oferi vreodata sansa de a juca cu adevarat fotbal, as fi salvat. Simteam cu cea mai mare putere din lume ca acolo era fisura, acolo as fi putut sa actionez exemplar, astfel incat sa imi schimb radical viata.
M-am inscris imediat (pe ascuns, sa nu stie parintii mei, care voiau sa ma faca preot) la una din echipele din satul vecin, am reusit sa fiu primul fotbalist transferat in campionatul acela intersatesc, un varf de atac veritabil, golgeter inca din primul sezon. Forta pe care-o simteam cand intram in teren era uluitoare. Stiam ca pot sa fac cu mingea exact ce voiam, lucruri la care altii nici nu visau. N-am mai simtit asa ceva decat atunci cand am descoperit scrisul. O putere aproape insuportabila, certitudinea ca acolo (si doar acolo) era locul meu, singurul loc de unde-as fi putut misca muntii din loc.
Cand m-am apucat de scris, resimteam fizic limbajul, eram permanent in afara lui, observandu-i fiecare margine, reconstruindu-l – un material din care puteam sa fac orice –, o forta cu totul extraordinara, care aproape ma ametea. De-a lungul vietii am jucat de nenumarate ori fotbal, am scris (deja prea multe) carti. Dar am inteles destul de repede: nu eu voi fi acela care va intoarce capul in fotografia de grup (ca-n poemul lui Cartarescu), nu eu voi fi cel ales. In sensul asta, scrisul (fotbalul) nu te ajuta cu nimic. Propriul scris.
Ca act, exact ca fotbalul, e spectaculos si fara limite doar in mintea ta si nu are nicio legatura cu realitatea din teren. Scrisul (ca si fotbalul) e doar altceva decat sa-ti reaminteasca. Sa-ti limiteze miscarile. Semn ca, de fapt, esti (si ai fost intotdeauna) in interiorul limbajului, la cheremul lui. Cartile altora, da, ele te pot face sa uiti. Dar sa uiti inseamna doar sa mai amani putin – apoi totul dispare in gol.”
Robert Serban, Raidul poetilor: 72 de interviuri
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b. Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Mentioneaza doua caracteristici formale/de continut.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre importanta interviurilor? Motiveaza-ti raspunsul.
Biletul nr. 25
Citeste textul cu voce tare.
„Miscarea fizica regulata imbunatateste performantele scolare ale adolescentilor, arata un studiu britanic […].
Cercetatorii de la Universitatea Dundee, din Scotia, au studiat in jur de 5.000 de tineri britanici, care au fost urmariti de la nastere, la inceputul anilor ’90, pana la varsta adolescentei, pentru a li se compara performantele fizice si scolare la 11 ani, 13 ani si respectiv la 16 ani.
Durata si intensitatea activitatilor fizice a fost masurata cu un accelerometru pe o perioada care varia de la trei pana la sapte zile, arata studiul, citat de Mediafax.
La 11 ani, baietii faceau exercitii fizice moderate, pana la viguroase, timp de 29 de minute pe zi, iar fetele faceau miscare 18 minute pe zi, cu toate ca recomandarile pentru acest segment de varsta sunt de 60 de minute pe zi.
Comparand performantele scolare ale copiilor la engleza, matematica si stiinte ale naturii, cercetatorii au descoperit o corelatie directa intre miscarea fizica si rezultatele bune la scoala, cu un avantaj pentru fete in privinta stiintelor exacte.
Corelatia s-a dovedit cu atat mai semnificativa la varsta de 16 ani, daca adolescentii incepusera activitatile fizice la o varsta timpurie, cu o crestere importanta a performantelor scolare cu fiecare 17 minute suplimentare de sport zilnic la baieti si cu 12 minute pentru fete, incepand cu varsta de 11 ani.
“Este o descoperire importanta, mai ales in lumina programelor britanice si europene ce vizeaza cresterea numarului de femei care activeaza in domeniul stiintific”, declara autorii studiului, condus de psihologul Josephine Booth.
Autorii studiului precizeaza ca au ajustat rezultatele pentru a tine cont de alti factori susceptibili de a afecta rezultatele scolare, cum ar fi o mama fumatoare in timpul sarcinii, greutatea mica a fatului la nastere, pubertatea si alti factori socio-economici.”
Ioana Nicolescu, Sportul imbunatateste performantele scolare ale adolescentilor, pe https://adevarul.ro/2022
Cerinte
Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Argumenteaza-ti raspunsul.
c. Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
Care este opinia ta despre importanta practicarii sportului in scoala? Motiveaza-ti raspunsul.
- Surse: Edupedu.ro
- Foto: Freepik