Boala rara care face ca Imane Khalif sa para barbat, desi este femeie. Controversa la Jocurile Olimpice
Diferentele de dezvoltare sexuala (DSD) au generat o controversa majora la Jocurile Olimpice de la Paris, dupa ce boxerita algeriana Imane Khelif a invins-o pe Angela Carini in proba de box feminin. Acuzatiile si speculatiile privind statutul de gen al lui Khelif, precum si recentele decizii care au impiedicat participarea sa la competitii internationale, au ridicat semne de intrebare cu privire la admisia ei la Jocurile Olimpice. Conform unui raport citat de boxingscene.com, Khelif sufera de o tulburare de dezvoltare sexuala (DSD), ceea ce inseamna ca, desi este femeie din punct de vedere biologic, poate avea cromozomi XY si niveluri crescute de testosteron.
Aceasta poate crea confuzie, deoarece educatia comuna ne invata ca femeile au doi cromozomi X, in timp ce barbatii au un cromozom X si un cromozom Y. Totusi, exista cazuri in care femeile au cromozomi XY, explica expertii medicali.
Khelif nu este nici transgender si nici nu incearca sa isi ascunda starea. Ea a participat si la Jocurile Olimpice din 2020, unde a fost invinsa de Kellie Harrington din Irlanda. Cu toate acestea, in martie, atat Khelif, cat si taiwaneza Lin Yu-ting au fost excluse de la Campionatele Mondiale din 2023, sub supravegherea Asociatiei Internationale de Box (IBA). Khelif a contestat decizia la Curtea de Arbitraj pentru Sport, iar IBA nu a oferit explicatii publice pentru hotararea sa.
IBA a fost suspendata de Comitetul Olimpic International (CIO) inca din 2019 din cauza unor probleme organizationale. CIO, urmand reguli diferite de cele ale IBA, i-a permis lui Imane Khelif sa participe la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, confirmand ca indeplineste toate criteriile de eligibilitate si sanatate, fara a oferi detalii suplimentare. CIO a subliniat ca identitatea de gen a lui Khelif nu are legatura cu o problema transgender.
Imane Khelif se va confrunta sambata cu Anna Luca Hamori din Ungaria, care a declarat ca nu are nicio problema cu identitatea de gen a adversarei sale si ca nu este interesata de controversa. „Nu imi pasa de povesti sau de ceea ce se scrie pe retelele sociale in acest moment”, a declarat Hamori pentru Reuters. „Vreau doar sa raman concentrata pe ce am de facut”, a adaugat ea.
DSD reprezinta o afectiune rara care afecteaza doar intre 0,05 si 1% din populatie. Aceasta poate determina o persoana sa se nasca cu organe genitale feminine, dar sa aiba combinatia de cromozomi XY tipica barbatilor. Un sportiv cu DSD poate avea anatomie feminina, dar niveluri crescute de testosteron, un hormon esential pentru dezvoltarea musculaturii si fortei.
In 2021, Francine Niyonsaba a devenit primul sportiv care a doborat un record mondial, avand o diferenta de dezvoltare sexuala. DSD-urile au devenit un subiect de dezbatere mai amplu, in special de cand Curtea de Arbitraj pentru Sport a respins in 2019 un apel al fostei campioane olimpice la 400 de metri, Caster Semenya, impotriva regulilor World Athletics care limiteaza nivelurile de testosteron ale atletelor pe distante intre 400 de metri si 1.600 de metri.
Diferentele de dezvoltare sexuala (DSD) au generat o controversa majora la Jocurile Olimpice de la Paris, dupa ce boxerita algeriana Imane Khelif a invins-o pe Angela Carini in proba de box feminin.
Acuzatiile si speculatiile privind statutul de gen al lui Khelif, precum si recentele decizii care au impiedicat participarea sa la competitii internationale, au ridicat semne de intrebare cu privire la admisia ei la Jocurile Olimpice.
Conform unui raport citat de boxingscene.com, Khelif sufera de o tulburare de dezvoltare sexuala (DSD), ceea ce inseamna ca, desi este femeie din punct de vedere biologic, poate avea cromozomi XY si niveluri crescute de testosteron.
Aceasta poate crea confuzie, deoarece educatia comuna ne invata ca femeile au doi cromozomi X, in timp ce barbatii au un cromozom X si un cromozom Y. Totusi, exista cazuri in care femeile au cromozomi XY, explica expertii medicali.
Khelif nu este nici transgender si nici nu incearca sa isi ascunda starea. Ea a participat si la Jocurile Olimpice din 2020, unde a fost invinsa de Kellie Harrington din Irlanda. Cu toate acestea, in martie, atat Khelif, cat si taiwaneza Lin Yu-ting au fost excluse de la Campionatele Mondiale din 2023, sub supravegherea Asociatiei Internationale de Box (IBA). Khelif a contestat decizia la Curtea de Arbitraj pentru Sport, iar IBA nu a oferit explicatii publice pentru hotararea sa.
IBA a fost suspendata de Comitetul Olimpic International (CIO) inca din 2019 din cauza unor probleme organizationale. CIO, urmand reguli diferite de cele ale IBA, i-a permis lui Imane Khelif sa participe la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, confirmand ca indeplineste toate criteriile de eligibilitate si sanatate, fara a oferi detalii suplimentare. CIO a subliniat ca identitatea de gen a lui Khelif nu are legatura cu o problema transgender.
Imane Khelif a invins-o sambata si pe Anna Luca Hamori din Ungaria, in sferturi, care a declarat ca nu are nicio problema cu identitatea de gen a adversarei sale si ca nu este interesata de controversa. „Nu imi pasa de povesti sau de ceea ce se scrie pe retelele sociale in acest moment”, a declarat Hamori pentru Reuters. „Vreau doar sa raman concentrata pe ce am de facut”, a adaugat ea.
Ce este DSD
DSD reprezinta o afectiune rara care afecteaza doar intre 0,05 si 1% din populatie. Aceasta poate determina o persoana sa se nasca cu organe genitale feminine, dar sa aiba combinatia de cromozomi XY tipica barbatilor. Un sportiv cu DSD poate avea anatomie feminina, dar niveluri crescute de testosteron, un hormon esential pentru dezvoltarea musculaturii si fortei.
In 2021, Francine Niyonsaba a devenit primul sportiv care a doborat un record mondial, avand o diferenta de dezvoltare sexuala. DSD-urile au devenit un subiect de dezbatere mai amplu, in special de cand Curtea de Arbitraj pentru Sport a respins in 2019 un apel al fostei campioane olimpice la 400 de metri, Caster Semenya, impotriva regulilor World Athletics care limiteaza nivelurile de testosteron ale atletelor pe distante intre 400 de metri si 1.600 de metri.