Pe cat de simpatic, pe atat de necunoscuta povestea lui. De unde a aparut oare acest obicei si de ce a ajuns el sa fie asociat cu cea mai mare sarbatoare crestina a oamenilor?
In vremuri indepartate, ca de altfel si in zilele noastre, iepurele era privit drept un simbol al fertilitatii, unele culturi considerandu-l chiar un mesager sacru al divinitatii. O veche legenda nordica spune ca, intr-o iarna, zeita Eostre a gasit o pasare ranita pe camp. Pentru a o salva de la moarte, zeita a transformat-o intr-o iepuroaica, aceasta pastrand insa capacitatea de a depune oua. Pentru a-i multumi binefacatoarei sale, iepuroaica decora toate ouale facute si i le daruia zeitei. Aceasta legenda se pastreaza vie chiar si in zilele noastre, copiii asteptand de Paste iepurasul care face un cuib plin de oua colorate.
Cea dintai atestare documentara a prezentei iepurelui in simbolistica pascala a aparut in Germania, in 1500, primele dulciuri in forma de iepurasi fiind inventate tot aici, in jurul anului 1800. La scurt timp, in aceeasi perioada, in Franta si Germania apar si primele oua de ciocolata.
De ce oua rosii de Paste?
Legendele crestine leaga simbolul oualelor rosii de patimile lui Iisus. Una dintre legende sustine ca toate pietrele aruncate in Iisus se transformau in oua rosii de indata ce il atingeau. O alta afirma ca Sf. Maria, mergand sa-si vada Fiul rastignit, i-a dus oua, care s-au insangerat sub cruce. Se mai spune ca, dupa moartea lui Iisus, carturarii saducei si rabinii farisei ar fi facut un ospat de bucurie, la care unul dintre ei ar fi spus: "Cand va invia cocosul pe care-l mancam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va invia si Iisus. Nici nu si-a terminat bine spusele ca ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a inceput sa bata din aripi.
Decorarea oualelor de Paste implica o gama variata de forme si simboluri. Deseori ne minunam de arta cu care acestea sunt incondeiate, fara a intelege insa mesajul cuprins in ea. De aceea, am ales sa identific semnificatiile celor mai des uzitate elemente stilistice geometrice:
Autor: Henrik Sorin