Astazi se praznuieste sarbatoarea "Inaltarea Sfintei Cruci". Sfanta Elena, mama Sfantului Imparat Constantin cel Mare, este cea careia Dumnezeu i-a daruit, cu putin inaintea mortii, sa afle la Ierusalim crucea rastignirii Domnului.
Dar intrucat acolo se aflau laolalta si crucile celor doi talhari rastigniti pe Golgota de-a dreapta si de-a stanga lui Iisus, lucrurile nu s-au putut lamuri decat printr-o minune: in timp ce crucile talharilor n-au aratat vreun semn, crucea Domnului a sculat din moarte o femeie vaduva, la simpla atingere a sicriului acesteia.
Cutremurata, imparateasa a ingenuncheat si a sarutat sfantul lemn, iar oamenii din jur, ingramadindu-se, ar fi vrut fiecare sa-l atinga si sa-l sarute, dar aceasta nefiind cu putinta, caci se adunase multime multa, au cerut macar sa poata vedea cu totii crucea mantuirii.
Crucea ramane semnul cel mai de seama al crestinismului, iar cinstirea ei aparte s-a raspandit mai ales din secolul al IV-lea, inca din timpul vietii Sfintilor Imparati Constantin si Elena. Se serbeaza prin slujbe speciale, in sate prin slujbe in aer liber, la troite.
Este o zi in care se posteste, evitandu-se si consumul alimentelor considerate a fi marcate cu semnul crucii (peste, nuca, usturoi). Se dau pomeni (ulcele noi cu apa acoperite cu colacel si lumanari) mai ales la casele cu copii. Traditia populara considera aceasta zi drept "inchiderea pamantului", adica toate ganganiile si serpii intra in pamant unde ierneaza pana la Alexii (17 martie).
Este si ultima zi in care se culeg buruieni de leac pentru ca "pamantul se usuca", plantele ramase fiind considerate necurate. Acum incepe culesul viilor, slujbe speciale de binecuvantare a rodului si a butoaielor pentru vin sunt menite sa asigure o productie de calitate. La cules se lasa pasarilor ultimul bustean al viei considerat "strugurele lui Dumnezeu".
Sursa: Ziua