Numarul cazurilor de violenta domestica impotriva copilului a crescut alarmant

In total, in ultimul an au fost inregistrate 17.709 cazuri de abuz asupra copiilor. Care sunt simptomele abuzului

• In anul 2023 au fost inregistrate 17.709 cazuri de abuz asupra copiilor, dintre care 2.249 au fost abuzuri emotionale, 1.994 au fost abuzuri fizice si 1.504 au fost abuzuri sexuale. 
• Jumatate dintre copii declara ca parintii lor folosesc pedeapsa corporala si la fel de multi devin victimele bullying-ului in scoli.
• Studiile arata ca jumatate dintre copiii abuzati sexual au ideatie suicidara.

Potrivit datelor statistice ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie, in perioada ianuarie – decembrie 2023 au fost inregistrate 17.709 cazuri de abuz asupra copiilor, dintre care 1.994 au fost abuzuri fizice, 2.240 au fost abuzuri emotionale si 1.504 au fost abuzuri sexuale. Cele mai multe cazuri intrate in atentia autoritatilor au fost cele de abuz  prin neglijare – 11.605. Au fost si cazuri extrem de grave, de exploatare prin munca – 210, exploatare pentru comiterea de infractiuni - 113 si exploatare sexuala – 43. Totodata, in 2023  au fost inregistrate 766 de cazuri de violenta domestica impotriva copilului, in crestere fata de anul anterior (676), dintre care 10 au fost cazuri incadrate la categoria omor (date Ministerul Public). Marcând Ziua impotriva Violentei asupra Copilului in România, Organizatia Salvati Copiii România atrage atentia asupra efectelor pe termen lung ale cresterii unui copil intr-un mediu marcat de violenta domestica, de la probleme de sanatate emotionala pâna la cele de sanatate fizica.

In ceea ce priveste distributia pe sexe, numarul fetelor victima este sensibil mai mare, 9.679, fata de cel al baietilor, 8.030, cu o diferenta dramatica in cazurile de abuz sexual, unde numarul fetelor victima este de 1.332, fata de 172, victime de sex masculin.

Ziua impotriva Violentei asupra Copilului in România a fost consacrata la data de 5 iunie prin Legea nr. 497/2006. Scopul acesteia este prevenirea si combaterea violentei impotriva copilului, prin schimbarea mentalitatii adultilor. 

Copiii martori la violenta domestica sunt supusi unui risc crescut de abuz si afectare a dezvoltarii psiho-emotionale sanatoase. Simptome:

Copiii care traiesc intr-un mediu unde violenta in familie a devenit un mod de viata risca sa fie traumatizati psihic. In plus, violenta domestica predispune la un mediu in care dreptul copilului la protectie, siguranta si ingrijire este frecvent incalcat.

Fie ca sunt victime ale violentei in familie sau doar martori, consecintele isi pun amprenta atât asupra copilariei, cât si asupra vietii de adult.

Copiii care cresc in familii violente dezvolta comportamente si o conditie fizica ce-i face usor de recunoscut. Ei prezinta:

-        probleme fizice, boli inexplicabile, expunere la accidente in casa si in afara casei, dezvoltare fizica mai lenta;

-        probleme emotionale si mentale: anxietate, depresie, sentiment de culpabilitate, frica de abandon, izolare, furie, frica de raniri si moarte;

-        probleme psihologice: neincredere in sine, stima de sine negativa, tulburari de invatare, deficit de atentie, dezechilibre motivationale etc;

-        probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalti, probleme cu somnul, enurezis, batai, fuga de acasa, sarcina in adolescenta, relatii pentru a scapa de acasa, auto-mutilare, consum de droguri si alcool, comportament defensiv cum ar fi minciuna;

-        probleme scolare – risc de abandon scolar, scaderi bruste in performantele scolare, lipsa de concentrare, lipsa de complianta la regulile sociale;

-        identificare cu eroi negativi.

-        Un lucru mai putin luat in considerare pâna acum este faptul ca in rândul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, al tentativelor de suicid si ca pe primul loc in rândul cauzelor se afla climatul familial deteriorat si slaba comunicare in cadrul familiei.

Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv Salvati Copiii România, a precizat: „Un copil care a fost victima unui abuz, in orice forma,  este intr-o stare posttraumatica, manifestata prin anxietate, lipsa somnului, apatie. Este important ca mediul socio-emotional in care un copil se dezvolta sa fie unul care ii da sentimentul de siguranta. Frica blocheaza dezvoltarea unui copil, pe termen lung. In aceste conditii, orice demers care isi propune sa contribuie la prevenirea si combaterea violentei domestice nu va fi complet si eficient fara targetarea copiilor si care sa includa activitati de constientizare, educatie, interventie si protectie.” 

Ce spun studiile?

• Exista o corelatie importanta intre abuzul asupra partenerului de cuplu si abuzul asupra copilului; probabilitatea ca un copil sa sufere abuz emotional si fizic in context de violenta domestica este foarte mare.
• A fi martor la violenta domestica il invata pe copil ca violenta intre membrii familiei reprezinta un model de comportament adecvat sau obisnuit. Multi baieti care cresc in familii in care sotul isi abuzeaza fizic si emotional sotia devin la rândul lor abuzatori.
• Studii din domeniul stiintelor sociale arata acei copii care cresc in medii familiale violente trec prin experiente traumatice si, ca atare, sunt expusi riscului de a dezvolta tulburari emotionale si comportamentale severe: anxietate, depresie, stres posttraumatic,  comportament agresiv, dezvolta comportamente de bullying in mediul scolar, risc crescut de victimizare.
• Copiii care incearca sa isi protejeze parintele victima a abuzului sunt in risc crescut de a fi ei insisi abuzati.
• Copiii expusi la violenta domestica prezinta risc crecut de a dezvolta tulburare de conduita in adolescenta si prezinta un nivel scazut de incredere in propriile abilitati de management al furiei, autocontrol si comportament de protectie in relatiile de cuplu.

Protectia copiilor impotriva violentei si abuzului sexual este deficitara

Jumatate dintre copii declara ca parintii lor folosesc pedeapsa corporala si la fel de multi devin victimele bullying-ului in scoli. 20% dintre cazurile de abuz sexual raportate ajung in instanta si doar 5% se soldeaza cu condamnari penale, doar 1 din 4 astfel de decizii fiind pronuntate cu trimiterea la inchisoare a agresorilor.

In ultimii 10 ani, procentul copiilor care afirma ca stiu cui sa ceara ajutorul intr-o situatie de risc a ramas constant in cazul exploatarii prin munca sau al producerii de materiale cu continut sexual, dar a scazut in cazul abuzului fizic (cu 4.7 puncte procentuale) si in cazul abuzului sexual (cu 3.4 puncte procentuale). Ingrijorator este faptul ca, desi cei mai multi dintre copii (65%) pot recunoaste un abuz, doar 1 din 3 se afla in situatia de a sti cui sa ceara ajutorul si de a avea si incredere in acea persoana sau institutie de referinta.

Din totalul de 3.439 de raportari primite la punctul civic organizat de Organizatia Salvati Copiii pentru raportarea continutului daunator pentru copii intâlnit online, in perioada 01 ianuarie-30 aprilie 2024, 3.356 erau materiale care se incadreaza la Child Sexual Abuse Material (CSAM). 3.359 dintre notificarile procesate au fost transmise catre ofiterii specializati ai IGPR. Din totalul rapoartelor procesate, 3.161 sunt materiale autogenerate chiar de catre minori. Cele mai multe victime sunt de gen feminin (3.158 de rapoarte), in vreme ce 169 de rapoarte aratau victime cu vârste de sub 10 ani.

De peste 34 ani, Salvati Copiii dezvolta programe pentru combaterea si prevenirea oricaror forme de violenta sau abuz asupra copiilor, prin actiuni directe de educatie si consiliere pentru copii, parinti si profesionisti din domeniu, prin colaborarea cu autoritatile in vederea imbunatatirii cadrului legislativ specific si prin campanii ample de constientizare a publicului larg privind reducerea nivelului de acceptare sociala a pedepselor corporale si a tratamentelor umilitoare asupra copiilor, incalcari grave ale drepturilor lor la protectie si sanatate.