Se implinesc 33 de ani de la mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai dificile evenimente post-revolutionare ale Romaniei. Conform evidentei comisiilor parlamentare de ancheta, au fost pierdute 6 vieti si 746 de oameni au fost raniti, torturati si umiliti public in zona Pietii Universitatii de mineri sau angajati din fortele speciale de represiune ale statului costumati in mineri.
Una dintre victimele acelei zile a fost Victoria Patrascu, care pe atunci era studenta la Facultatea de Litere. Scriitorul si jurnalistul Cezar Paul-Badescu, care ii era coleg de facultate la vremea respectiva, a povestit pe scurt pe Facebook prin ce chinuri a trecut Victoria, pe care o descrie ca fiind „o fata cu un suflet mare, inteligenta, plina de idealuri frumoase, care visa la o Romanie normala.” Potrivit scriitorului, aceasta a fost torturata, umilita si batuta pana la pierderea cunostintei. Toate acestea se intamplau in dimineata zilei de 14 iunie 1990, chiar in interiorul facultatii.
„Ea este Vic. Mi-a fost colega la Facultatea de Litere din Bucuresti. Ce pot sa va spun e ca frumusetea si puritatea de pe chip o defineau intru totul: era o fata cu un suflet mare, inteligenta, plina de idealuri frumoase, care visa la o Romanie normala.Ma intreb cum trebuie sa fi fost barbatii care au batut, torturat si umilit o astfel de fata, care au umplut-o de sange, au lovit-o pana la pierderea cunostintei si au tarat-o de par, ca pe un animal sacrificat. Se intampla in dimineata zilei de 14 iunie 1990, in facultatea noastra, unde au gasit-o minerii condusi de securisti”, a scris Cezar Paul-Badescu.
Victoria Patrascu a povestit, la randul ei, clipele cumplite prin care a trecut la vremea respectiva si drama care a continuat in toti cei 33 de ani scursi de la acele evenimente.
„33 de ani de la Mineriada. Copiii si tinerii de azi nu mai stiu nimic despre acest moment istoric. Memoria e scurta, iar istoria e prea lunga.
O plangere si zece vizite la Procuratura. Pentru a declara acelasi si acelasi lucru, pentru a trai in bucla oroarea din 14 iunie 1990. Am intalnit fel de fel de procurori de-a lungul timpului. Domni care voiau sa-mi dicteze ce sa scriu, domni plictisiti, domni nervosi, domni aroganti, domni grabiti, domnisoare care nu stiau ce e CPUN si FSN, care nu auzisera in viata lor de Gelu Voican Voiculescu. Nu am intalnit procurori curiosi si dornici sa instrumenteze cu onestitate cazul. M-am simtit tot timpul vinovata, nu victima. Sigur facusem ceva si d-aia m-au batut minerii.
Au mai disparut declaratii si probe. Dupa cum s-au scurs guvernarile si dupa cum au dictat interesele politice.
Ultima audiere a fost in aceasta primavara. Tot dosarul Mineriadei fusese respins si toate declaratiile declarate nule. De data asta m-au filmat. Asta dupa ce ma amenintasera ca, daca nu vin la audieri, trimit portareii dupa mine sa ma aduca de ceafa.
Ma gandesc ca noile tehnologii o sa ne usureze vizitele la procuratura in anii care vor urma. In definitiv am pornit de la dosar cu sina si am ajuns la inregistrari audio - video.
Mai avem ceva timp pana murim. Victime si calai. Pana atunci, dansam impreuna in Ziua Cartitei. Ca nu se prescrie. Si asta e un lucru bun.
In anii scursi de la evenimente s-au facut filme, piese de teatru, s-au scris carti. Desigur, cateva dintre ele au fost facute de catre oameni care habar nu au ce si cum s-a intamplat.
Uneori ma intreb si eu daca am trait ce am trait. Cred ca tot povestesc ca sa nu uit.
Mi-am spus povestea de mai multe ori. Ultima data, fictionalizata, in "Scurta istorie a unui secol mare". Am inteles, in timp, ca nu exista Istorie, ci istorii. Nu spun ca povestea mea despre 13-15 iunie 1990 reprezinta ADEVARUL, dar stiu sigur ca este o parte din ADEVAR. "Lamento pentru pelican azuriu" este o marturisire, o istorie fictionalizata si incercarea mea de a-i face pe adolescentii acestor timpuri sa inteleaga ca Mineriada din iunie 1990 inseamna mai mult decat ceea ce sta scris in manuale. Ca, dincolo de politicile acelor vremuri foarte tulburi, se aflau niste adolescenti, la fel ca ei, care credeau ca pot schimba lumea si care au fost pedepsiti pentru indrazneala lor”, povesteste Victoria Patrascu.
Mineriada din iunie 1990, cea mai brutala dintre toate actiunile minerilor!
Mineriada din iunie 1990 a fost cea de a treia actiune de acest gen intreprinsa in Romania postdecembrista. A avut loc in perioada 14-15 iunie 1990 in Bucuresti, dupa ce fortele de ordine au intervenit in forta impotriva protestatarilor din Piata Universitatii. A fost considerata cea mai brutala ca stil si anvergura dintre toate actiunile minerilor!
Numarul victimelor este controversat. Oficial, conform evidentei de la comisiile parlamentare de ancheta, numarul ranitilor este de 746 iar numarul mortilor este de sase: patru morti prin impuscare, un decedat in urma unui infarct si o persoana injunghiata.
- Surse: ziare.com, stirileprotv.ro, facebook.com, ro.wikipedia.org/wiki/Mineriada_din_iunie_1990
- Foto: Facebook