Rusalii 2023. Cand se sarbatoresc Rusaliile si ce obiceiuri trebuie sa respecte toti credinciosii

Pe 4 si 5 iunie 2023, crestinii ortodocsi si greco-catolici sarbatoresc Rusaliile, una dintre cele mai vechi sarbatori crestine, alaturi de cea a Pastilor. Cunoscuta si sub denumirea de Cincizecime sau Pogorarea Duhului Sfant, sarbatoarea Rusaliilor comemoreaza pogorarea Sfantului Spirit asupra ucenicilor lui Hristos si se celebreaza in fiecare an, la 50 de zile dupa Inviere. 

In 2023, Rusallile sunt sarbatorite pe 4 iunie, in ce de-a opta duminica de dupa Pasti, iar imediat dupa, pe 5 iunie, avem Sfanta Treime. Potrivit crestinortodox.ro, Cincizecimea este ultimul dintre praznicele imparatesti legate de Sfintele Pasti, cu aceasta ocazie incheindu-se ciclul pascal:  Invierea, Inaltarea si Pogorarea Duhului Sfant.

Descopera ce semnificatie au Rusaliile, care sunt traditiile si superstitiile care se invart in jurul acestor doua zile de sarbatoare, dar si ce ar trebui sa faca toti crestinii in Duminica Rusaliilor!

Duminica Pogorarii Duhului Sfant, si Rusaliile sau Cincizecimea, este o sarbatoare mare si sfanta, in care ne aducem aminte de venirea Duhului Sfant peste Ucenicii si Apostolii Mantuitorului Iisus Hristos adunati laolalta, eveniment urmat de Botezul primilor crestini. In aceasta zi, in urma cuvantarii insufletite a Sfantului Apostol Petru, s-au convertit la crestinism circa 3.000 de suflete, care au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim. 

Potrivit crestinortodox.ro, inaintea Inaltarii Sale la cer, Hristos fagaduise Ucenicilor Sai ca le va trimite pe Duhul Sfant, Care sa-i invete, sa-i mangaie si sa-i conduca la tot adevarul. Aceasta promisiune s-a implinit in ziua a zecea dupa Inaltarea lui Hristos la cer, sau a cincizecea dupa Invierea Sa din morti. In amintirea acestui eveniment Biserica praznuieste sarbatoarea Cincizecimii (Penthkosth hmera), numita asa pentru ca este ziua a cincizecea dupa Pasti. Totodata sarbatoarea inlocuieste un praznic iudaic, cu acelasi nume, praznic pe care iudeii il tineau in amintirea primirii Legii, pe muntele Sinai, dar si pentru a multumi lui Iahve pentru darurile Sale.

Pana catre sfarsitul secolului IV si inceputul secolului V Cincizecimea era o dubla sarbatoare: a Inaltarii Domnului si a Pogorarii Sfantului Duh. In jurul anului 400, cele 2 sarbatori s-au despartit una de cealalta, Cincizecimea ramanand numai ca sarbatoare a Pogorarii Sfantului Duh.

Cincizecimea se praznuieste cu sarbatorire in doua zile: Duminica si Lunea Rusaliilor, zile pentru care sfintele slujbe sunt aproape identice, zile in care cinstind Pogorarea Sfantului Duh, laudam minunea si preaslavim pe Sfantul Duh impreuna cu Tatal si cu Fiul. 

In cadrul sfintelor slujbe la Rusalii se incepe rostirea rugaciunii „Imparate Ceresc” (rugaciune care nu se rosteste de la Pasti pana la acest praznic), rugaciunea Rusaliilor prin excelenta, care de acum se va rosti in tot cursul anului bisericesc. 

Zilele acestui praznic, unul din cele mai mari in cadrul anului bisericesc, sunt un rastimp de bucurie, in care nu se fac ajunari si nu se pleaca genunchii - cu o singura exceptie, la Vecernia din Duminica Rusaliilor, Vecernia plecarii genunchilor, slujba la care credinciosii il invoca pe Duhul Sfant sa lucreze in viata lor. La acest praznic crestinii isi impodobesc casele cu ramuri de nuc sau tei, cu alte verdeturi si flori, toate acestea simbolizand frumusetea spirituala cu care Biserica lui Hristos e impodobita de Duhul Sfant ca o mireasa.

In biserici se aduc de Rusalii frunze verzi de tei sau de nuc, care se binecuvinteaza si se impart credinciosilor, simbolizand limbile de foc ale puterii Sfantului Duh, Care S-a pogorat peste Sfintii Apostoli. O parte din ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinii.

In traditia populara, Rusaliile sunt niste fiinte fantastice, malefice, asemanatoare ielelor, care umbla prin vazduh incepand cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi dupa Pasti) si provoaca mult rau oamenilor: ii pocesc, ii schimonosesc si ii innebunesc pe toti cei care nu le respecta zilele. 

De aceea, femeile nu lucrau nimic in toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii pana la Duminica Mare. Pentru a apara gospodaria de invazia acestor spirite, in sambata Rusaliilor oamenii obisnuiesc si astazi sa arboreze la porti, in foisoare, pe ganguri sau la intrarile in case, ramuri verzi de tei, planta considerata a avea proprietati apotropaice.

Mosii de vara, tinuti in sambata Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului mortilor. De Rusalii se dau de pomana vase de lut sau de portelan, cani, strachini si vase de lemn impodobite cu flori si umplute cu lapte, vin sau apa. 

In unele sate bucovinene, Mosii de vara incep inca in dimineata sambetei de Rusalii, cand pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Ritualul de pomenire are loc mai ales in cimitire, unde mormintele sunt curatate si impodobite din timp, iar lumanarile ard intreaga perioada in care se desfasoara slujba de pomenire. In aceste zile, la portile cimitirelor, se intind mese pline cu colaci si sticle de vin impodobite cu verdeata si flori si au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, dupa care acesta parcurge intregul cimitir pentru a sfinti fiecare mormant. 

• Surse: crestinortodox.ro, doxologia.ro
• Foto: Freepik