- Procentul mediilor sub 5 la limba romana a fost de 16,29% la fete si 28,13% la baieti
- Ponderea elevilor inscrisi in clasa pregatitoare acum noua ani si care nu au ajuns pana la finalul clasei a VIII-a este de putin peste 15%, la nivel national
- Sunt disparitati majore in tara: in judetul Giurgiu, procentul ajunge la 27,26%
Rezultatele finale ale Evaluarii Nationale, dupa contestatii, ne arata ca doar trei din cinci copii intrati in scoala acum noua ani au reusit sa obtina medii peste 5, iar situatia in plan teritorial este si mai ingrijoratoare. Mai precis, in timp ce, la nivel national, ponderea elevilor inscrisi in clasa pregatitoare acum noua ani si care nu au ajuns pana la finalul clasei a VIII-a este de putin peste 15%, in plan teritorial, putem observa discrepante foarte mari, existand judete unde nivelul acestui indicator se apropie sau depaseste pragul de un sfert dintre elevii inscrisi la scoala: Giurgiu (27,26%); Calarasi (25,9%), Covasna (24,51%).
Acest procent de parasire a educatiei poate fi explicat, pe de o parte prin abandonul scolar, iar, pe de alta parte prin fenomenul migratiei.
In fiecare an, Evaluarea Nationala si rezultatele sale ne pun fata in fata cu numeroase probleme intalnite in asigurarea dreptului copiilor romani la educatie. Urmarind datele disponibile cu privire la generatia care a intrat pe portile scolii cu noua ani in urma, atat pe etape, cat si in plan geografic, putem observa o serie de inechitati si riscuri care trebuie sa isi gaseasca raspunsul in analizele si masurile de politica publica ale autoritatilor relevante.
Actuala generatie de elevi/absolventi ai clasei a VIII-a a pornit la drum cu 189.730 de copii (numarul elevilor inscrisi in clasa pregatitoare in anul scolar 2015-2016 – cifra include toate tipurile si formele de invatamant). In acest an, un numar de 160.467 de elevi au fost inscrisi la Evaluarea Nationala, adica 15,42% dintre copiii inscrisi in clasa pregatitoare nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a.
Diferenta dintre numarul elevilor inscrisi la Evaluarea Nationala si cel al celor care au sustinut probele la Evaluarea Nationala a atras atentia opiniei publice si factorilor de decizie, iar o parte din factorii care stau la baza acestor pierderi la final de gimnaziu reclama analiza si interventie pe termen scurt si mediu.
1) Pe de o parte, diferenta se poate explica prin situatiile de corijenta sau repetentie. In acest an, inscrierile la Evaluarea Nationala au avut loc in perioada 11-14 iunie, iar cursurile elevilor de clasa a VIII-a s-au incheiat pe 14 iunie. Putem observa ca in acest an a aparut o desincronizare intre instrumentele metodologice – cadrul metodologic mai vechi, dar aplicabil si in acest an, dispunea inscrierea automata la Evaluarea Nationala doar pentru absolventii clasei a VIII-a, dar calendarul Evaluarii Nationale 2024 a lasat loc si pentru astfel de cazuri in care inscrierile au inclus si elevi a caror situatie scolara ulterior clarificata a fost de corijenta sau repetentie.
2) Pe de alta parte, diferenta include elevii cu cerinte educationale speciale care au urmat programa invatamantului special sau au beneficiat de adaptari curriculare (indiferent daca au invatat in scoli de masa sau speciale). Acesti elevi sunt si ei automat inscrisi, dar sustin Evaluarea Nationala doar la cererea expresa a parintilor sau reprezentantilor legali. Iar astfel de cereri nu sunt inaintate in toate cazurile, mai ales in conditiile in care adaptarile disponibile pentru acesti elevi tin doar de conditiile de examen, nu si de subiecte.
3) In final, o mica parte a celor care nu s-au prezentat la examen este reprezentata de elevii olimpici cu rezultate deosebite (care au locuri asigurate in liceele dorite, fara a trebui sa sustina Evaluarea Nationala).
Solutii
- Coordonarea calendarului inscrierilor la Evaluarea Nationala cu structura anului scolar pentru elevii de clasa a VIII-a:
- Monitorizarea incidentei corijentelor si repetentiei (pentru a evita recurgerea abuziva la aceste instrumente la nivelul clasei a VIII-a);
- Introducerea posibilitatii de adaptare a subiectelor la Evaluarea Nationala in armonie cu adaptarile curriculare de care beneficiaza elevii cu CES;
Abandonul scolar
In ceea ce priveste abandonul scolar, cele mai recente date oficiale privind abandonul sunt pentru anul 2021-2022, iar situatia este stationara, rata oficiala a abandonului in primar si gimnaziu fiind de 1,2% - anul 2021-2022, 1,2% - anul 2020-2021, 1,3% - anul 2019 – 2020.
Aceste procente oficiale privind abandonul scolar ridica semne de intrebare, in conditiile in care Eurostat arata ca, in anul 2021 – 2022, 12,2% dintre copiii romani cu varsta gimnaziului erau in afara scolii, iar procentul creste la 15,86% in anul scolar 2022-2023 .
Solutii
- Imbunatatirea procedurilor si mecanismelor de identificare, monitorizare si contracarare a riscului de abandon sau insucces scolar,
- Sprijinirea demersurilor europene de creare a unui sistem care sa asigure monitorizarea respectarii drepturilor copiilor migranti, in contextul existentei unor astfel de discutii la nivelul UE.
Cum s-a ajuns aici
In parte, factorii care stau la baza insuccesului pot fi extrapolati din rezultatele testelor PISA:
- statutul socioeconomic,
- mediul scolii frecventate (in acest an, % mediilor sub 5 la Evaluarea Nationala a fost de 15,35% in urban si 42,27% in rural),
- genul (la PISA, fetele din Romania au avut rezultate similare cu baietii la matematica si rezultate mai bune decat baietii la lectura, la Evaluarea Nationala din acest an procentul mediilor sub 5 la matematica a fost de 31,2% la fete si 31,28% la baieti, dar la limba romana, procentul notelor sub 5 a fost de 16,29% la fete si 28,13% la baieti),
- sprijinul si implicarea cadrelor didactice si climatul de disciplina,
- implicarea parintilor in viata scolara a copiilor (prin pastrarea legaturii cu scoala),
- sentimentul de siguranta in mediul scolar.
Solutii
- Monitorizarea la nivel individual a factorilor de vulnerabilitate care afecteaza fiecare elev (mai ales statutul socioeconomic) si evaluarea impactului acestor factori asupra parcursului scolar;
- Multiplicarea interventiilor remediale sau de sprijin asigurate gratuit elevilor vulnerabili;
- Evaluarea si revizuirea programei scolare si a rolului, structurii si organizarii Evaluarii Nationale.
Date de context: La nivelul anului 2023, peste 1,3 (1.360.000) milioane de copii din Romania (39% din numarul total al copiilor) cresc in risc de saracie sau excluziune sociala. Un sondaj realizat in 2022[1] privind impactul crizei economice asupra familiilor din Romania a evidentiat ca 40% dintre gospodarii au inregistrat o scadere a veniturilor comparativ cu 2021, in timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre familii. La nivelul aceluiasi an, 2023, in familiile cu trei sau mai multi copii, peste o treime dintre acestea (33,2%) nu-si pot permite o hrana adecvata pentru copiii lor (EUROSTAT).
Un copil din sase de varsta scolara nu frecventeaza scoala, iar diferenta de performanta scolara in randul elevilor din familiile afectate de saracie fata de ceilalti copii este una dintre cele mai ridicate din lume. Mai mult, 1 din 5 copii nu reuseste sa finalizeze invatamantul obligatoriu la timp, iar jumatate dintre copiii nostri sunt analfabeti functional, din cauza calitatii proaste a invatamantului din comunitatile vulnerabile.
Analfabetismul functional cronic se pastreaza la nivelul primei evaluari PISA din 2009, adica aproape jumatate dintre copii afectati: intre 41,7% (lectura) si 48,6% (matematica) (PISA, 2022). Rezultatele analizei releva faptul ca sistemul de educatie romanesc este cel mai inechitabil dintre toate cele peste 100 de tari participante (OECD, 2022).
[1] Cercetarea Salvați Copiii România s-a bazat pe un chestionar completat de un număr total de 3570 de persoane, dintre care 1942 copii, din 790 de gospodării. Chestionarele au fost administrate între 21 și 31 octombrie 2022, în 11 județe și Municipiul București.