STUDIU: Una din trei gravide/mame minore din Romania a ramas insarcinata in jurul varstei de 15 ani

Una din sase minore insarcinate nu a fost nici la medicul de familie, nici la medicul ginecolog pe parcursul sarcinii

 

• Una din trei fete care in prezent sunt mame/gravide minore a ramas insarcinata pentru prima data in jurul varstei de 15 ani sau mai putin.

• Pentru mai mult de o treime dintre fetele care au ramas insarcinate in jurul varstei de 15 ani sau mai putin, diferenta dintre ele si partenerul lor este de 5 ani sau mai mare.

• Una din sase minore insarcinate nu a fost pe parcursul sarcinii nici la medicul de familie, nici la medicul ginecolog pentru monitorizarea evolutiei intrauterine a copilului.

• Una din trei fete gravide in perioada minoratului are mama care a nascut la randul ei primul copil inainte de a implini 18 ani;

• Romania inregistreaza 34 de nasteri la 1.000 de adolescente; in Europa, doar doua state prezinta o situatie relativ mai grava: Bulgaria si Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 de nasteri.

• Aproape jumatate (45%) din nasterile de la fete cu varsta sub 15 ani din UE provin din Romania – in ultimii cinci ani (2018 – 2022), Romania a inregistrat 40.916 nasteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care inca nu implinisera 15 ani.

 

Bucuresti, 25 aprilie 2024: Una din trei fete care in prezent sunt mame/gravide minore a ramas insarcinata pentru prima data in jurul varstei de 15 ani sau mai putin, arata datele unui studiu calitativ realizat de Salvati Copiii Romania. Numai in 2022, 746 de nasteri au fost inregistrate la fete cu varsta intre 10 si 14 ani, alte 1.286 de nasteri fiind la mame care aveau 15 ani. Aproape jumatate (45%) dintre nasterile din mame sub 15 ani din statele Uniunii Europene provin din Romania, unde unu din zece nou-nascuti are o mama adolescenta. Cu toate ca Romania a dat in 2022 doar 4,59% din nasterile din UE, procentul ajunge la 28,14% pentru nasterile din mame sub 18 ani si la 44,17% pentru cele provenind de la mame care nu au implinit 15 ani.

 

Fenomenul graviditatii in randul minorelor este un fenomen frecvent asociat cu mortalitate infantila crescuta, conform raportului Ministerului Sanatatii (INSP) pentru 2022.

Dinamica nasterilor provenind din mame minore, pentru ultimii cinci ani (date Eurostat):

 

• 2018: 8.621 de nasteri de la mame cu varsta sub 18 ani, dintre care 725 de la mame care inca nu au implinit 15 ani;

• 2019: 8.457 de nasteri de la mame sub 18 ani, 749 de la mame sub 15 ani;

• 2020: 8.276 de nasteri de la mame sub 18 ani, 731 de la mame sub 15 ani;

• 2021: 8.024 de nasteri de la mame sub 18 ani, 745 de la mame sub 15 ani;

• 2022: 7.538 de nasteri de la mame sub 18 ani, 746 de la mame sub 15 ani.

 

in total, din 2018 pana in 2022, Romania a inregistrat 40.916 nasteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care inca nu implinisera 15 ani.

 

Cele mai importante date din studiul derulat intre octombrie-decembrie 2023:

 

• Una din trei fete care in prezent sunt mame minore sau gravide minore a ramas insarcinata pentru prima data in jurul varstei de 15 ani sau mai putin.

• Una din trei fete gravide in perioada minoratului are mama care a nascut la randul ei primul copil in minorat, iar una din cinci fete gravide inainte de 18 ani este, la randul ei, nascuta in perioada de minorat a mamei.

• Majoritatea familiilor din care provin mamele/gravidele minore se situeaza din punct de vedere al veniturilor la nivelul pragului de saracie acuta; 70% dintre gravidele minore si 52% dintre mamele minore declara ca nu au nici un venit personal lunar.

• Aproape in totalitatea cazurilor, sarcina in perioada minoratului nu a fost una planificata. Cu exceptia celor trei cazuri (2%) in care sarcina a survenit ca urmare a unui abuz (pentru care agresorul nu a fost inca sanctionat, deoarece victima nu a depus plangere ori autoritatile locale nu au sesizat organele penale) si a celor cinci cazuri (3%) in care sarcina a fost dorita/planificata ca urmare a unei situatii maritale stabile a minorei, in toate celelalte cazuri sarcina a fost un eveniment neasteptat, trait traumatic de catre mama.

• Doua treimi din totalul minorelor gravide sau mame care in prezent nu urmeaza o forma de invatamant au abandonat scoala inainte de a ramane insarcinate, abandonul scolar fiind variabila explicativa cu cea mai ridicata contributie in ceea ce priveste natalitatea in randul minorelor (mai importanta decat saracia, modelul cultural comunitar sau familial, mediul de rezidenta sau etnia).

• Una din sase minore insarcinate nu a fost pe parcursul sarcinii nici la medicul de familie nici la medicul ginecolog pentru monitorizarea evolutiei intrauterine a copilului. Rusinea si lipsa banilor sunt principalele motive pentru care minorele nu apeleaza la medicul ginecolog.

• Majoritatea copiilor cu mame minore au intre 0-2 ani si restul pana in 3 ani impliniti. Cea mai mare parte a mamelor minore (80%), care nu merg cu copilul la medicul de familie pentru control regulat, nu au fost ele insele la control la medicul de familie pe perioada sarcinii, principalele argumente fiind similare: lipsa banilor (si a mecanismelor de garantare a controlului gratuit) si a transportului pana in localitatea in care este localizat medicul de familie.

• Unu din cinci copii cu mama minora nu are schema de vaccinare completa in special din cauza lipsei de informare privind periodicitatea vaccinurilor pentru nou-nascut si copilul mic si din cauza adversitatii, indusa de familie sau comunitate, fata de vaccinuri.

• Pentru mai mult de o treime dintre fetele care au ramas insarcinate in jurul varstei de 15 sau mai putin, diferenta dintre ele si partenerul lor este de 5 ani sau mai mare.

• Doar 39% din gravidele minore si 24% dintre mamele minore continua scoala, majoritatea in regim de zi, ceea ce arata oportunitatea comunicarii prin intermediul consilierului scolar sau dirigintelui.

• Majoritatea respondentelor (58%) se declara de etnie romana; 40% dintre respondente au declarat etnie roma si 2% etnie maghiara. Toate datele au fost culese exclusiv pe baza declaratiilor fetelor participante la sondajul de opinie.

 

Datele studiului au fost facute publice in 25 aprilie, in cadrul dezbaterii organizate de Salvati Copiii Romania si Comisia pentru Sanatate din Senatul Romaniei, la care au participat reprezentanti ai urmatoarelor institutii: Senatul Romaniei, Camera Deputatilor, Cancelaria Prim-Ministrului, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Ministerul Educatiei, Ministerul Sanatatii, Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie (ANPDCA).

 

Metodologia cercetarii: Dimensiunea esantionului la nivel national a fost de 200 de tinere adolescente, mame sau fete insarcinate. Interviurile s-au realizat in 172 de localitati. Majoritatea gravidelor minore (80%) au declarat varste de 16-17 ani impliniti. La fel si toate mamele minore. in cazul gravidelor minore, una din cinci respondente are mai putin de 16 ani. in doua situatii (2%) copilele insarcinate abia implinisera la data studiului 14 ani, sarcina fiind instalata inainte de aceasta varsta. Majoritatea fetelor insarcinate erau in a doua jumatate a sarcinii (mai mult de 5 luni).

 

Propunerile Salvati Copiii pentru imbunatatirea sanatatii copiilor cu copii din Romania:

 

• in domeniul educational este necesar sprijinul gravidelor si mamelor minore in vederea finalizarii educatiei prin studii la distanta, in regim online, care sa nu necesite deplasarea decat cu ocazia sustinerii unor examene anuale de absolvire si care sa permita fetelor finalizarea educatiei obligatorii, in conformitate cu prevederile legale.

• Analiza la nivel national a gradului de acoperire in ceea ce priveste medicii de familie, mai ales in mediul rural, respectiv evidentierea numarului de persoane care nu sunt inscrise la medici de familie (prin coroborarea datelor de la evidenta populatiei cu cel de la casa de asigurari de sanatate), respectiv evidentierea ariilor administrative in care asistenta medicala de familie este deficitara (nu exista medici de familie).

• Dotarea cabinetelor medicale de medicina de familie cu ecografe si aparatura necesara monitorizarii gravidei, mamei si nou- nascutului cel putin in primii doi ani de viata.

• in zonele slab acoperite cu medici de familie, implicarea la nivelul comunitatii a altor specialisti formati in consilierea pentru planificarea familiala, monitorizarea sarcinii, a lauziei si nou-nascutului (moase, asistenti medicali comunitari).

• Consilierea familiei extinse a mamei si a tatalui, in vederea cresterii implicarii partenerului in dezvoltarea si bunastarea copilului.

• Includerea in programa nationala obligatorie a materiei Educatie pentru sanatate, care sa abordeze si subiecte precum ciclul menstrual, conceptia, metodele contraceptive, sarcina. 

• Masuri privind accesul prin mai multe cai (medici de familie, medici scolari, moase, asistenti medicali comunitari, cabinete de planning familial) la consilierea privind planificarea familiala, cu masuri proactive de acoperire a populatiei cu risc (contactare prioritara a minorelor din zone defavorizate care ajung la pubertate).  Accesul gratuit la metode de contraceptie pentru minore sau accesul gratuit la metode de contraceptie pentru minorele provenind din familii cu venit mediu pe familie scazut. 

• Cresterea capacitatii de monitorizare a fetelor si gravidelor minore, creare de sisteme care sa confere protectie a anonimatului si confort in recunoasterea sarcinii si asigurarea de consiliere pentru sustinerea monitorizarii medicale gratuite a dezvoltarii intrauterine a copilului, luand in considerare faptul ca una din sase fete minore gravide nu apeleaza nici la medicul de familie nici la medicul ginecolog pe parcursul sarcinii.

• Importanta asigurarii aplicarii Legii invatamantului preuniversitar nr. 198/2023 pentru sustinerea participarii
  scolare a elevelor gravide si a elevilor parinti. Aceste noi reglementari prevad o serie de masuri pentru continuarea educatiei si combaterea discriminarii, inclusiv sprijinul unui cadru didactic „monitor” care are obligatia de a supraveghea parcursul educational al acestor elevi.

 

• Din 2010, echipa Salvati Copiii Romania, sustinuta de specialisti locali (medici de familie, asistenti sociali, mediatori sanitari), a creat o retea de incluziune sociala si combatere a saraciei prin asigurarea de servicii integrate (medicale, sociale, educationale) la nivel local, astfel ajutand la cresterea accesului la servicii sustenabile si de calitate. Din 2010, 375.000 de mame si gravide din comunitati rurale din 20 de judete si din maternitatile din toata tara au primit sprijin pentru accesarea serviciilor medicale si sociale si au fost informate cu privire la ingrijirea nou-nascutilor, in timp ce 52.500 de copii 0-5 ani au beneficiat de servicii socio-medicale integrate. 22.000 de adolescenti si parinti au participat la sesiuni de informare individuale si de grup.

• Programul Salvati Copiii „Sanatatea mamei si a copilului” cuprinde o serie de masuri pentru facilitarea accesului la servicii medicale pentru gravide si copii: implicarea echipelor integrate de specialisti (asistenti medicali si asistenti sociali) pentru identificarea cazurilor vulnerabile din comunitatile rurale si sprijinirea in vederea accesarii serviciilor medicale si sociale, asigurarea accesului la nutritie si igiena adecvata, sesiuni de consiliere si informare de grup, caravane medicale organizate periodic in zone defavorizate, sprijinirea medicilor de familie din mediul rural cu echipamente medicale pentru asigurarea consultatiilor la nivel local, program de informare si sprijinire a gravidelor cu ajutorul Cutiei Bebelusului pe modelul finlandez, informarea mamelor din maternitati, realizarea de cercetari si analize pentru atragerea atentiei asupra problemelor cu care se confrunta mamele, gravidele si copiii din mediul rural.

• Salvati Copiii a sustinut sistemul medical prin dotarea a 122 de unitati medicale (sectii de neonatologie, terapie intensiva neonatala, sectii de pediatrie si obstetrica-ginecologie) din toate judetele tarii, cu peste 1.700 de echipamente vitale, sustinand astfel tratamentul si sanatatea a peste 200.000 de copii.

• Studiul a fost realizat in cadrul proiectului “Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale si sociale pentru adolescentele insarcinate si mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din Romania si Republica Moldova”, derulat de Organizatia Salvati Copiii in parteneriat cu Centrul de Informare si Documentare privind Drepturile Copilului – CIDDC si Asociatia Sanatate pentru Tineri din Chisinau, cu sprijinul MSD for Mothers si MSD Romania. Implementat ca parte a iniţiativei globale MSD for Mothers, programul transfrontalier pentru asigurarea accesului la servicii medicale pentru gravidele si mamele minore din zone rurale defavorizate se desfasoara pe o perioada de 3 ani (2021-2024) in cele doua tari vecine. Proiectul este implementat in 16 judete din Romania si comunitatile rurale din 15 unitati teritoriale din Republica Moldova.