Un studiu revolutionar arata ca copiii invata mai bine pe hartie, nu pe ecrane
Cel mai recent studiu al Departamentului Educatiei, publicat in iunie a constatat ca abilitatile de intelegere a textului ale copiilor de 13 ani au scazut in medie cu patru puncte din anul scolar 2019-2020, afectat de Covid, si, mai alarmant, ca scaderea medie a fost de sapte puncte fata de cea din 2012. Rezultatele pentru elevii cu cele mai slabe performante au coborat sub nivelul abilitatilor de citire inregistrat in 1971, cand a fost realizat primul studiu national.
Ce a dus la aceasta scadere academica?
Pana de curand, nu a existat niciun raspuns stiintific la aceasta intrebare, dar un studiu recent, care va fi publicat in curand, realizat de neurostiinti de la Teachers College al Universitatii Columbia, s-a pronuntat in mod decisiv: pentru o "lectura mai profunda" exista un avantaj clar in a citi un text pe hartie, mai degraba decat pe un ecran, unde "s-a observat o lectura superficiala".
Folosind un esantion de 59 de copii cu varste cuprinse intre 10 si 12 ani, o echipa condusa de Dr. Karen Froud le-a cerut subiectilor sai sa citeasca texte originale in ambele formate, in timp ce purtau plase de par pline cu electrozi care le-au permis cercetatorilor sa analizeze variatiile raspunsurilor cerebrale ale copiilor. Efectuat intr-un laborator de la Teachers College, cu controale stricte, studiul a folosit o metoda complet noua de asociere de cuvinte, in care copiii "au efectuat sarcini de judecata semantica a unui singur cuvant" dupa ce au citit pasajele.
Pentru utilitatea studiului a fost vitala varsta participantilor - o perioada de trei ani care este "critica in dezvoltarea cititului" - deoarece clasa a patra este momentul in care are loc o schimbare cruciala de la ceea ce un alt cercetator descrie ca fiind "a invata sa citesti" la "a citi pentru a invata".
Froud si echipa sa sunt prudenti in concluziile lor si sunt reticenti in a face recomandari ferme pentru protocolul si programa scolara. Cu toate acestea, cercetatorii afirma: "Credem ca aceste rezultate ale studiului justifica adaugarea vocii noastre ... in a sugera ca nu ar trebui sa aruncam inca cartile tiparite, deoarece am putut observa in esantionul nostru de participanti un avantaj pentru profunzimea procesarii atunci cand se citeste de pe hartie."
Cel mai recent studiu al Departamentului Educatiei, publicat in iunie a constatat ca abilitatile de intelegere a textului ale copiilor de 13 ani au scazut in medie cu patru puncte din anul scolar 2019-2020, afectat de Covid, si, mai alarmant, ca scaderea medie a fost de sapte puncte fata de cea din 2012. Rezultatele pentru elevii cu cele mai slabe performante au coborat sub nivelul abilitatilor de citire inregistrat in 1971, cand a fost realizat primul studiu national.
Ce a dus la aceasta scadere academica?
Pana de curand, nu a existat niciun raspuns stiintific la aceasta intrebare, dar un studiu recent, care va fi publicat in curand, realizat de neurostiinti de la Teachers College al Universitatii Columbia, s-a pronuntat in mod decisiv: pentru o "lectura mai profunda" exista un avantaj clar in a citi un text pe hartie, mai degraba decat pe un ecran, unde "s-a observat o lectura superficiala".
Folosind un esantion de 59 de copii cu varste cuprinse intre 10 si 12 ani, o echipa condusa de Dr. Karen Froud le-a cerut subiectilor sai sa citeasca texte originale in ambele formate, in timp ce purtau plase de par pline cu electrozi care le-au permis cercetatorilor sa analizeze variatiile raspunsurilor cerebrale ale copiilor. Efectuat intr-un laborator de la Teachers College, cu controale stricte, studiul a folosit o metoda complet noua de asociere de cuvinte, in care copiii "au efectuat sarcini de judecata semantica a unui singur cuvant" dupa ce au citit pasajele.
Pentru utilitatea studiului a fost vitala varsta participantilor - o perioada de trei ani care este "critica in dezvoltarea cititului" - deoarece clasa a patra este momentul in care are loc o schimbare cruciala de la ceea ce un alt cercetator descrie ca fiind "a invata sa citesti" la "a citi pentru a invata".
Froud si echipa sa sunt prudenti in concluziile lor si sunt reticenti in a face recomandari ferme pentru protocolul si programa scolara. Cu toate acestea, cercetatorii afirma:
"Credem ca aceste rezultate ale studiului justifica adaugarea vocii noastre ... in a sugera ca nu ar trebui sa aruncam inca cartile tiparite, deoarece am putut observa in esantionul nostru de participanti un avantaj pentru profunzimea procesarii atunci cand se citeste de pe hartie."