De mai bine de patru decenii si aproape 40 de milioane de persoane infectate, virusul HIV continua sa fie o provocare pentru oamenii de stiinta din intreaga lume. Abia in ultimii ani, acestia au reusit sa gaseasca un motiv pentru a da speranta milioanelor de oameni din intreaga lume.
HIV, virusul imunodeficientei umane, este cunoscut pentru impactul sau devastator asupra sistemului imunitar al organismului. A fost identificat pentru prima data in anii '80 si, desi s-au facut progrese semnificative in tratarea si gestionarea infectiei, un tratament complet pentru vindecarea HIV nu a fost inca dezvoltat.
In 2022, la nivel mondial, erau aproximativ 39 de milioane de persoane infectate cu HIV, dintre care 1,5 milioane erau copii. In Romania, conform datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea si Evaluarea Infectiei HIV/SIDA, aproximativ 17.923 de persoane traiesc cu virusul HIV, iar in 2022 au fost inregistrate 707 cazuri noi. Modurile de transmitere predominante includ sexul neprotejat (heterosexual si intre barbati), precum si consumul de droguri injectabile.
Una dintre cele mai mari provocari in gasirea unui tratament eficient pentru HIV consta in natura sa persistenta. Virusul se integreaza in ADN-ul celulelor umane, iar tratamentele antiretrovirale disponibile nu pot elimina complet virusul din organism, ceea ce inseamna ca terapia trebuie mentinuta pe termen lung. Recent, cercetatorii au explorat utilizarea celulelor stem recoltate din cordonul ombilical si placenta ca o posibila solutie in lupta impotriva HIV. Singurele cazuri de vindecare a HIV-ului raportate pana in prezent au fost cele ale unor pacienti barbati cu HIV si leucemie sau limfom care au fost tratati cu transplanturi de celule stem de la donatori adulti.
Donatorii aveau o mutatie specifica, CCR5 Δ32, care confera rezistenta la HIV, insa foarte putini oameni sunt purtatori ai acestei mutatii in dublu exemplar, ceea ce face dificila gasirea unui donator compatibil. O echipa condusa de cercetatori de la University of California si de la Johns Hopkins University School of Medicine, a incercat sa vindece HIV-ul folosind o abordare diferita. In cazul unei femeie diagnosticata cu HIV, dar si cu si leucemie acuta, transplantul a inclus celule stem recoltate din sangele prelevat din cordonul ombilical. Interventia nu doar ca a functionat, dar pacienta a fost vindecata si de HIV.
”Includerea celulelor stem recoltate din cordonul ombilical si placenta in aceste cercetari aduce in primul rand avantajul unei probabilitati mult mai mare de compatibilitate, inclusiv in cazul acestei mutatii. Acest lucru este cu atat mai important in cazul adultilor care necesita tratament cu celule stem, unde este esentiala o cantitate considerabila de celule pentru grefare, iar recoltarea placentei la nastere furnizeaza o sursa bogata si diversa pentru aceste celule. Un alt aspect crucial in utilizarea acestor celule pentru tratarea pacientilor cu HIV este asociat cu GvHD (boala grefa contra gazda), o complicatie frecventa a transplantului de celule stem. Celulele stem din placenta sunt insa considerate superioare in aceasta privinta, deoarece sunt imuno-evazive, ceea ce inseamna ca scade riscul de reactii de respingere oferind astfel perspective promitatoare pentru tratarea pacientilor cu HIV”, explica explica Dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical Cord Blood Center.
Chiar daca inca este nevoie de cercetari extinse pentru a transforma celule stem intr-un tratament pentru HIV, faptul ca in prezent peste 800 de studii clinice desfasurate la nivel global investigheaza utilizarea tesutului placentar, a tesutului ombilical si a sangelui ombilical in tratamentul multor boli ofera speranta multor oameni de stiinta. De altfel, prognozele indica faptul ca pana la finalul anului 2030 vor fi aprobate intre 30 si 50 de noi terapii celulare, deschizand noi perspective in domeniul medical si al terapiilor inovatoare. Mai mult, cercetarile recente in domeniul crioprezervarii celulelor stem indica faptul ca celulele stem crioconservate nu par sa fie afectate de procesul de imbatranire, ci demonstreaza o durabilitate exceptionala, fiind, practic, nemuritoare.
In Romania, celulele stem colectate la nastere au fost predominant utilizate in tratamentul copiilor diagnosticati cu afectiuni precum tulburarile de spectru autist, paralizie cerebrala sau anemie aplastica. Terapiile cu celule stem au dus la imbunatatiri semnificative pentru unii pacienti, contribuind la regenerarea si repararea tesuturilor afectate. In plus, Romania se evidentiaza ca fiind una dintre putinele tari din Europa care ofera parintilor acces la recoltarea intregului tesut placentar la nastere, reprezentand cea mai valoroasa sursa de diferite tipuri de celule stem disponibile pentru terapii si tratamente medicale.