Tot mai multi parinti aleg sa nu-si vaccineze copiii

Studiu: Rata de vaccinare scade pentru doua vaccinuri esentiale; in cazul ROR, scaderea este alarmanta. Printre cauzele identificate: dezinformarea din social media, desfiintarea vaccinarii in scoli si izolarea din rural!

Tot mai multi parinti aleg sa nu-si vaccineze copiii, ceea ce a dus la o scadere progresiva a ratelor de acoperire vaccinala pentru ROR (rujeola-oreion-rubeola), in special pentru doza a doua administrata la 5 ani. Astfel, daca pentru prima doza acceptarea este relativ buna, la rapel rata scade dramatic, ajungand in unele comunitati pana la doar 20%, in conditiile in care Romania a inregistrat 77.8% dintre toate cazurile de rujeola din UE. Principalele cauze tin de carentele informationale, de dezinformarea din social media, precum si de bariere sistemice, cum ar fi birocratia excesiva, lipsa resurselor materiale, desfiintarea vaccinarii in scoli si lipsa transportului, arata datele unui studiu calitativ complex al Salvati Copiii Romania.

Datele culese in februarie 2024 pentru copiii nascuti in anul 2018, acoperire masurata la doua doze, arata ca media nationala a vaccinarii pentru ROR este de 69,4% (urban – 68,5%, rural – 70,6%), cu discrepante mari intre judete:

• cea mai mare rata – Giurgiu 97.5%;
• cele mai mici rate – Neamt (44,9%), Hunedoara (48,6%), Caras-Severin si Suceava (ambele cu 53,3%).

In cazului vaccinului pneumococic, din datele culese in august 2024, pentru copiii nascuti in luna iulie 2023, acoperire masurata la trei doze, reiese ca media nationala  este de 63,1% (urban – 65,6%, rural – 59,8%), cu:

• cea mai mare rata in Giurgiu - 95,6%;
• cele mai mici rate in Suceava (33,3%), Arad (36,6%) si Hunedoara (40,1%).

Studiul “Bariere in calea vaccinarii in mediul rural din Romania. Un studiu calitativ privind perspectivele asistentilor medicali comunitari si ale medicilor de familie” se concentreaza pe doua vaccinuri esentiale din calendarul national de imunizare si un vaccin optional: vaccinul ROR (rujeola-oreion-rubeola), vaccinul pneumococic conjugat si vaccinul impotriva virusului papiloma uman (HPV). Selectia acestor vaccinuri a fost facuta in raport cu impactul epidemiologic al bolilor pe care le previn.

Studiul foloseste o abordare calitativa, analizand perspectivele asistentilor medicali comunitari si ale medicilor de familie care au in evidenta peste 11.000 de copii din mediul rural. Esantionul este de tip convenienta si provine din zonele rurale a noua judete (Arges, Bihor, Brasov, Constanta, Dolj, Hunedoara, Olt, Sibiu si Timis).

Premise: Analiza datelor privind acoperirea vaccinala in perioada 2020-2024 evidentiaza o tendinta ingrijoratoare de scadere pentru cele doua vaccinuri obligatorii, cu implicatii semnificative pentru sanatatea publica. Scaderea ratelor de vaccinare a avut un impact epidemiologic semnificativ, evidentiat cel mai clar prin aparitia epidemiei de rujeola din decembrie 2023. Deosebit de ingrijoratoare este afectarea disproportionata a copiilor sub un an, trei dintre decesele cauzate de rujeola fiind inregistrate la cei cu varste intre 7 si 8 luni, care nu erau inca eligibili pentru vaccinare.

Exista diferente semnificative intre mediul urban si rural, unde ratele de vaccinare sunt constant mai scazute. Legislatia interna din Romania nu este transanta in ceea ce priveste caracterul obligatoriu sau optional al vaccinarii copiilor. Desi aceasta dualitate legislativa creeaza un context juridic ambiguu, legea subliniaza importanta implementarii vaccinarii ca masura esentiala pentru sanatatea publica.

Date relevante:

Studiul a identificat patru tipuri principale de bariere in calea vaccinarii din perspectiva medicilor de familie si a asistentilor medicali comunitari:

• Barierele atitudinale si comportamentale includ reticenta post-COVID-19, refuzul categoric al unor comunitati si frica de reactii adverse.
• Barierele socio-culturale sunt reprezentate de aspecte culturale, lingvistice, religioase si mobilitatea ridicata a familiilor.
• La nivel informational, impactul negativ al mass-media, dezinformarea pe retelele sociale si miturile despre vaccinare reprezinta obstacole majore.
• In plus, exista bariere sistemice precum birocratia excesiva, lipsa resurselor materiale, desfiintarea vaccinarii in scoli si lipsa transportului.

O tendinta importanta care se evidentiaza din interviurile cu medicii de familie este scaderea progresiva a ratelor de acoperire vaccinala pentru ROR, in special pentru doza a doua administrata la 5 ani. Daca pentru prima doza acceptarea este relativ buna, la rapel rata scade dramatic, ajungand in unele comunitati pana la doar 20%. Aceste provocari creeaza un cerc vicios in care lipsa rapelului reduce eficienta programului de imunizare, expunand copiii la riscul de imbolnavire chiar si dupa administrarea primei doze.

Vaccinul pneumococic nu reprezinta o provocare specifica in procesul de vaccinare din comunitatile rurale. Spre deosebire de alte vaccinuri precum ROR sau HPV, care genereaza frecvent reticenta si necesita strategii specifice de abordare, vaccinul pneumococic este administrat de obicei fara probleme deosebite, adesea simultan cu alte vaccinuri.

Din interviurile realizate rezulta faptul ca atat medicii de familie, cat si asistentii medicali comunitari identifica o reticenta generala si un interes scazut cu privire la vaccinul anti HPV. Interesul scazut apare atat in randul parintilor, cat si in randul unor medici: " Nu vor. Nu vor nici sa auda" (AMC 317), doar "40 din 3.000 de locuitori s-au vaccinat pentru HPV" (AMC 303). Aceasta provocare este marcata de absenta informarii: "E vorba de lipsa de informare si teama" (AMC 311). Pe langa lipsa de informare, medicii de familie mai invoca si mentalitatea parintilor: "Uite, doi-trei au acceptat. V-am spus despre mentalitatea de aici din zona" (MF 214). Un aspect important care le face medicilor munca mai usoara este recomandarea din partea medicilor ginecologi pentru vaccinarea HPV: "Sunt mamici care au fost la consultatii de ginecologie si acolo li s-a spus ca uite, ar fi bine [sa se vaccineze]" (MF 211); „Am avut solicitari pentru vaccinarea HPV, in mare parte la indicatia specialistului, pentru cei care deja aveau tulpini de virus" (MF 204).

Din analiza interviurilor reiese ca relatia medicilor de familie cu parintii este complexa si variaza semnificativ. Multi medici raporteaza comportamente de evitare din partea parintilor, care amana constant vaccinarile si refuza sa-si asume in scris decizia. Medicii vad asistentii medicali comunitari ca intermediari ideali pentru comunicarea cu grupurile vulnerabile sau rezistente la vaccinare.

Medicii de familie identifica multiple obstacole la nivel sistemic, precum absenta consecintelor pentru nevaccinare si desfiintarea vaccinarii in scoli, care au redus semnificativ ratele de imunizare, in special in comunitatile vulnerabile si izolate. Din perspectiva lor, barierele culturale si sociale, precum si mobilitatea ridicata a familiilor, complica si mai mult eforturile de vaccinare. In plus, in interactiunea cu parintii, medicii observa ca frica de reactii adverse si lipsa perceptiei privind gravitatea bolilor prevenibile prin vaccinare reprezinta obstacole semnificative in convingerea acestora sa-si vaccineze copiii.

Pentru a creste ratele de vaccinare, medicii identifica nevoi multiple si interconectate. La nivel national, ei solicita un cadru legislativ mai strict privind vaccinarea si campanii mass-media mai intense de informare si educare. La nivel local si operational, principalele nevoi includ: extinderea retelei de asistenta medicala comunitara, reducerea birocratiei in raportarea vaccinarilor, asigurarea transportului pacientilor catre cabinete si o mai buna implicare a reprezentantilor minoritatilor. O nevoie specifica frecvent mentionata este reintroducerea vaccinarii in scoli, care in trecut asigura rate mai bune de acoperire vaccinala. Medicii subliniaza si importanta dezvoltarii propriilor abilitati de comunicare prin participarea la cursuri specializate.

“Concluziile acestui studiu subliniaza importanta initiativelor de educatie pentru sanatate, extrem de necesare pentru a combate raspandirea dezinformarii. Prioritizarea educatiei si facilitarea transmiterii informatiilor corecte catre familii pentru a le ajuta sa ia decizii informate sunt esentiale pentru a construi incredere intre comunitati si profesionistii locali din domeniul sanatatii. La MSD, ne angajam sa sprijinim initiativele care echipeaza comunitatile cu informatii precise si care promoveaza dreptul fiecarui copil la vaccinuri care salveaza vieti”, a declarat Marcelo Pascual Morales, Managing Director MSD Romania & Republica Moldova.

La randul ei, Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv Salvati Copiii Romania, vorbeste despre importanta politicilor sociale integrate, care sa asigure accesul copiilor si al parintilor la servicii de educatie si de sanatate:

“Accesul la servicii medicale de calitate inseamna totodata si acces la informatie corecta, la programe de informare si de constientizare, astfel incat parintii sa ia cele mai bune decizii pentru copiii lor. Totodata, atunci cand vorbim despre grupuri socio-economice vulnerabile, trebuie sa dezvoltam programe prin care acestea sa beneficieze de vaccinare la indemana.”

Fisa tehnica: Studiul este realizat de Departamentul de Sanatate Publica, Universitatea Babes-Bolyai, Autori: Lect. Univ. Dr. Oana M. Blaga, Drd. Andreea Morar, Mara Bumbu, Drd. Marina D. Dascal, in cadrul programului „Sanatatea mamei si a copilului” implementat de Organizatia Salvati Copiii si a fost finantat de MSD Romania.

Context

La nivel global vaccinarea reprezinta un instrument esential in prevenirea bolilor si protejarea sanatatii publice, salvand vietile a 2-3 milioane de copii anual. In Romania, schema nationala de vaccinare este reglementata prin Calendarul national de vaccinare.

• Perioada 2023-2024 a fost marcata de o situatie ingrijoratoare pentru vaccinarea ROR. Acoperirea vaccinala cu prima doza de ROR la nivel national a ajuns la 78%, in timp ce pentru a doua doza aceasta este de doar 62%. In mediul rural, situatia este si mai problematica, cu o acoperire pentru prima doza de doar 58,2%. In aceasta perioada s-au inregistrat 6.039 de cazuri de rujeola la persoane nevaccinate, 484 de cazuri la persoane cu o doza de vaccin si 198 de cazuri la persoane cu doua doze. Aceasta circumstanta a condus catre declararea epidemiei nationale de rujeola in decembrie 2023.
• In Romania, rujeola s-a manifestat epidemic, cu 7.243 de cazuri confirmate si 8 decese raportate in perioada 1 ianuarie 2023 - 5 martie 2024. Dintre cele 8 decese, 3 au fost inregistrate la copii cu varsta cuprinsa intre 7 si 8 luni (neeligibili la vaccinare), 3 au fost inregistrate la copii cu varsta cuprinsa intre 11 luni si un an (nevaccinati impotriva rujeolei) si 2 decese au fost inregistrate la adulti de sex masculin in varsta de 24, respectiv 35 de ani (nevaccinati impotriva rujeolei).
• Acoperirea vaccinala cu prima doza de ROR este de 78% la nivel national si de 62% pentru a doua doza, iar cele mai multe cazuri de boala (91% din total) au fost inregistrate la persoane nevaccinate, conform raportului pe vaccinare al Institutului National de Sanatate Publica (Institutul National de Sanatate Publica, 2024).
• Infectia cu Streptococcus pneumoniae (pneumococcus) este una dintre principalele cauze de morbiditate si mortalitate la nivel mondial. Conform Analizei Situatiei Vaccinarii realizata de Institutul National de Sanatate Publica, situatia acoperirii vaccinale pentru cele trei doze de vaccin pneumococic (pana la varsta de 12 luni) arata ca imunizarea nu a atins pragul de 95% in niciun judet al tarii (cu exceptia judetului Giurgiu) si ca in mediul rural doar 52,1% dintre copiii cu varsta de pana in 12 luni au primit cele 3 doze de vaccin PPV (Institutul National de Sanatate Publica, 2024).
• In Europa, conform raportului Organizatiei Europene a Cancerului, se preconizeaza ca aproximativ 29% dintre fete si 5% dintre baieti au fost vaccinati integral cu vaccinul HPV in 2020 (Iova et al., 2023). Unul dintre obiectivele Strategiei Globale a Sanatatii ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii este ca 90% dintre fete sa fie complet vaccinate cu vaccinul HPV pana la varsta de 15 ani.
• In 2023, numarul cazurilor de tuse convulsiva a crescut semnificativ astfel: 48 de cazuri suspecte au intrat in sistemul de supraveghere (cu 25 mai multe fata de anul precedent), iar dintre acestea 16 cazuri au fost confirmate, reprezentand o incidenta de 0,25%, de 5 ori mai mare fata de anul 2022. In mediul rural situatia este si mai critica, cu o rata de acoperire de doar 48,9% pentru DTP, comparativ cu 61,1% in mediul urban.
• Conform celui mai recent raport INSP care abordeaza situati vaccinarii (Institutul National de Sanatate Publica, 2024), situatia vaccinarii in mediul rural din Romania prezinta diferente semnificative fata de mediul urban. Din cei 12.150 de copii evaluati in studiu, 41% provin din mediul rural, unde se inregistreaza rate de vaccinare mici, cum ar fi doar 93,4% pentru BCG, 43,8% pentru hepatita B, 48,9% pentru DTPa, VPI si Hib, 52,1% pentru vaccinul pneumococic si 58,2% pentru o doza de ROR.
• Pentru vaccinul pneumococic, imunizarea nu a atins pragul de 95% in niciun judet al tarii, cu exceptia judetului Giurgiu.

Recomandari

Pe baza rezultatelor studiului calitativ si a analizei literaturii de specialitate, expertii propun o serie de recomandari pentru cresterea ratelor de vaccinare in mediul rural din Romania:

Pentru a solutiona provocarile organizationale si administrative:

• Formalizarea colaborarii medic-AMC prin protocoale clare care sa cuprinda si problema vaccinarii;
• Simplificarea sistemului de raportare a vaccinarilor;
• Training-uri in comunicare pentru personalul medical;
• Asigurarea resurselor tehnice pentru AMC;
• Campanii mass-media intensive la nivel national;
• Dezvoltarea unei echipe multidisciplinare la nivel local care sa promoveze vaccinarea copiilor.

Pentru a solutiona comunicarea deficitara si lipsa informarii proactive:

• Materiale informative (inclusiv sub forma video) adaptate cultural (focus pe consecintele bolilor care sunt de cel mai mare interes pentru parinti) si lingvistic, cu informatii clare despre beneficiile si riscurile fiecarui vaccin;
• Comunicare proactiva din partea specialistilor, cu timp dedicat pentru explicatii;
• Comunicarea timpurie, pe perioada scolarizarii si din timpul sarcinii;
• Abordarea graduala si repetitiva;
• Integrarea verificarii statusului vaccinal in fiecare vizita medicala;
• Sistem standardizat de remindere personalizate prin SMS-uri/telefon pentru programari.

Pentru a solutiona barierele logistice si de transport:

• Vouchere pentru transport la cabinet sau asigurarea transportului prin primarii;
• Pachete cu produse pentru copii (ex: scutece) la vaccinare.

Pentru a adresa problema amanarii continue a vaccinarii:

• Programare automata la vaccinare;
• Comunicare prezumtiva in relatia medic-pacient;
• Verificare automata a statusului vaccinal la inscriere in scoala/gradinita.

Pentru a solutiona neincrederea si barierele culturale:

• Formarea AMC ca mesageri principali in comunitate;
• Implicarea medicilor specialisti (ex: ginecologi pentru HPV) sau a altor medici din afara comunitatii (pentru "a doua opinie");
• Utilizarea testimonialelor de la membrii comunitatii;
• Implicarea autoritatilor locale.

Pentru a solutiona perceptia scazuta a riscului si frica de reactii adverse:

• Adresarea febrei ca reactie adversa frecventa la vaccin si descrierea modalitatilor de gestionare eficienta a acesteia;
• Accent pe beneficiile individuale ale vaccinarii;
• Prezentarea consecintelor concrete ale bolilor prevenibile;
• Reformularea mesajelor pentru diferite grupuri culturale.

Implementarea acestor recomandari necesita o abordare integrata si coordonata la nivel national, regional si local, cu implicarea activa a tuturor actorilor relevanti: sistemul medical, autoritatile publice locale, organizatiile neguvernamentale si comunitatile. In contextul actual, marcat de o scadere ingrijoratoare a ratelor de vaccinare si de crestere a cazurilor de boli prevenibile prin vaccinare, este esentiala o actiune prompta si sustinuta.

• Foto: PR