Toxiinfectiile alimentare

| | Actualizat: 2005-07-12 10:09:55

 

Toxiinfectiile alimentare sunt boli acute, care de obicei apar sporadic sau la un grup limitat de persoane care au consumat un aliment contaminat.
Se pot inregistra si mici izbucniri epidemice, in cazul unor evenimente deosebite (nunta, parastas, botez etc.). In aceste situatii, episodul epidemic este brutal, exploziv si se sfarseste aproximativ in acelasi mod.

Germeni si toxine

Toxiinfectiile sunt provocate de alimente contaminate cu germeni care s-au multiplicat in cantitate mare, fie de alimente cu toxine produse de acesti germeni. Aceste toxine determina boala. Germenii pot fi in principal din grupa salmonelelor si stafilococilor.

"In lunile de vara, orice aliment poate deveni o sursa de infectie (carne si produse din carne, lapte si produse din lapte, oua). Chiar legumele si fructele, daca le mancam fara a le spala bine. Aceste alimente se pot contamina fie daca sunt incorect preparate, nu sunt suficient spalate, fie sunt manevrate de persoane purtatoare de diversi germeni", ne avertizeaza doctorul Geta Cozma, medic primar de boli infectioase in cadrul Spitalului de Boli Infectioase si Tropicale "Victor Babes".

"Manifestarile toxiinfectiilor alimentare sunt digestive: varsaturi, greata, dureri abdominale, multe scaune diareice si apoase. Frecvent, aceste manifestari sunt insotite de febra mare, stare generala alterata. Pacientul cu toxiinfectie alimentara prezinta un risc foarte mare de deshidratare, din cauza scaunelor specifice si varsaturilor. Persoanele cu afectiuni cronice prealabile – bolnavii de inima, cu suferinte renale, cirotice, diabetice – la extreme de varsta (batrani si copii foarte mici) vor suporta mai greu aceasta avalansa de simptome. Motiv pentru care aceste persoane pot avea o evolutie mai severa a bolii", spune doctorul Geta Cozma.

Combaterea deshidratarii

Toxiinfectiile alimentare prezinta multe forme de manifestare clinica, incepand de la foarte usoare si mergand pana la foarte severe.

Totul este in functie de cantitatea de aliment contaminat mancata, de starea de sanatate si de reactivitate a consumatorului, dar si de viteza cu care se adreseaza medicului.

In general, in toxiinfectiile alimentare este importanta combaterea deshidratarii. De cele mai multe ori, aceste afectiuni nu necesita antibiotice. Dar pacientul trebuie bine hidratat. In functie de forma clinica a bolii, pacientul va fi hidratat pe gura cu saruri de rehidratare dizolvate in ceai de menta, in apa plata sau apa fiarta si racita. Sarurile de rehidratare se procura de la farmacii. Ele sunt pulberi care contin electroliti de iod, potasiu, clor. Daca formele de manifestare ale toxiinfectiei sunt mai grave, atunci se efectueaza hidratare pe vena.

Practic se introduc solutii electrolitice direct pe vena (endovenoasa), asigurandu-se o hidratare mai rapida. Dar hidratarea orala este la fel de importanta si chiar mai fiziologica, prezentand avantajul ca permite organismului sa isi ia cat are nevoie. Daca bolnavul prezinta varsaturi extrem de importante, se prefera hidratarea endovenoasa.
  

Combaterea deshidratarii


  

In principiu, in aceste situatii, varsaturile sunt un avantaj, deoarece o parte din toxinele ingerate se elimina. Dar asta nu inseamna ca in absenta varsaturilor trebuie recurs la manevre mecanice pentru provocarea lor.
Prevenirea este cea mai importanta. Sunt cateva masuri bine stiute, dar adesea ocolite: spalarea temeinica a legumelor si fructelor, prelucrarea termica corespunzatoare a tuturor alimentelor. Dupa momentul prelucrarii, daca nu este consumata imediat, mancarea respectiva va fi racita brusc si pusa la frigider. Cand ne asezam la masa, incalzim pana la fierbere (peste 80 de grade Celsius) doar atat cat mancam.
Cei mai multi germeni si cele mai multe toxine nu sunt rezistente la temperaturi inalte, in schimb sunt rezistente la rece, umiditate. La prepararea maionezei se vor folosi doar oua fierte.

Cand suntem in bucatarie, vom evita alaturarea alimentelor crude cu cele preparate. Spalarea vaselor, a legumelor, a fructelor se va face numai cu apa potabila. Pentru cuburile de gheata folosite la diverse bauturi vom folosi numai apa potabila.
Foarte mare atentie la muste, ele pot fi purtatoare de microbi.

Episoadele epidemice pot fi de amploare. Astfel, in 1994, in SUA, aproximativ 224.000 de persoane au facut toxiinfectie alimentara de la inghetata contaminata. Specialistii spun ca este necesara multa atentie in ceea ce priveste ingredientele, modul de preparare si de conservare a inghetatei, deoarece este un aliment usor perisabil.

Anual in SUA, 75.000 de persoane se imbolnavesc de toxiinfectie provocata de bacteria Escherichia coli din carnea insuficient pregatita termic. In Franta se vorbeste de "boala hamburgerului". Pentru evitarea ei se recomanda evitarea laptelui crud si a carnii care prezinta portiuni de culoare roz, semn ca nu a fost bine fripta.

In majoritatea cazurilor, toxiinfectiile alimentare se trateaza la domiciliu. Sunt formele usoare, care dispar intr-o jumatate de zi. Dar sunt si toxiinfectii care pot duce chiar la deces, in cazul persoanelor cu probleme medicale anterioare, al varstnicilor sau al bebelusilor neglijati. Aceste persoane trebuie transportate rapid la medic, deoarece se pot produce deshidratare intensa, hipotensiune, soc si deces, ne avertizeaza medicul Geta Cozma.


Sursa: Jurnalul National  

Citeste si despre