Concluziile primului studiu din Romania privind fenomenul automedicatiei comandat de Fundatia OZONE arata faptul ca 73% din populatia tarii isi administreaza medicamente fara a consulta in prealabil un specialist. Peste 22% dintre respondenti au declarat ca iau medicamente fara a apela la sfatul medicului, cel putin o data pe luna. Femeile sunt cele care apeleaza cel mai frecvent la automedicatie, procentul acestora fiind de 82%, comparativ cu doar 63% dintre barbati.
"Consideram acest prim-studiu ca fiind baza viitoarelor proiecte ale Fundatiei Ozone cu privire la fenomentul automedicatiei. Concluziile studiului ne ofera o imagine de ansamblu a comportamentului populatiei vizavi de tratamentul diverselor afectiuni.
Alaturi de proiectul "Fii responsabil! Citeste prospectul!" studiul face parte din campania nationala "Pentru o automedicatie rationala" lansata de Fundatia OZONE la sfarsitul anului trecut.
Aproximativ jumatate dintre romani se considera suficient de informati pentru a-si administra singuri medicamente atunci cand sufera de afectiuni minore. Cele mai frecvente dintre acestea, pentru care populatia apeleaza la automedicatie sunt: cefaleea, durerile de gat si virozele respiratorii. In acelasi timp, unul din doi romani declara ca ofera sfaturi rudelor si apropiatilor cu privire la tratarea unor probleme de sanatate. Iar 1 din 7 parinti (14%) isi trateaza copiii atunci cand acestia au probleme de sanatate fara a merge mai intai la medic pentru a primi sfaturi avizate.
Atunci cand se informeaza, pacientii citesc in special indicatiile terapeutice si modul de administrare continute in prospect (68%), abia apoi urmeaza dozajul, data expirarii, interactiunea cu alte medicamente, efectele secundare sau substanta activa. Un rol important in procesul de informare asupra unui medicament il detine si pretul, un procent de 51% din respondenti indicand pretul ca fiind la baza informatiilor despre un produs. In decizia de cumparare a unui medicament care se elibereaza fara prescriptie medicala, cea mai mare influenta o exercita sfatul medicului/farmacistului(80%) dar si al familiei (56%). Pe locul secund se situeaza brosurile si sfaturile primite de la prieteni si vecini.
In privinta efectelor secundare ale automedicatiei, romanii se tem cel mai mult de riscurile care pot aparea in urma administrarii medicamentelor pentru combaterea tulburarilor de somn, a durerilor de stomac si a durerilor de cap. Cefaleea este intens combatuta cu automedicatie cu toate ca este asociata cu cel mai crescut risc de aparitie al efectelor secundare. Locuitorii capitalei apeleaza mai frecvent la automedicatie in cazul aparitiei simptomelor caracteristice racelii si gripei (dureri de gat, febra, nas infundat) si in cazul durerilor de spate si reumatice, comparativ cu restul tarii.
Studiul pune in evidenta, de asemenea, factorii ce favorizeaza automedicatia: existenta unor simptome ce permit desfasurarea normala a activitatilor zilnice; intervalul scurt de timp de la debutul simptomatologiei, mai precis in primele trei zile; existenta unei simptomatologii asemanatoare in antecedente; convingerea ca afectiunea nu poate pune viata in pericol.
Atunci cand merg insa la medic romanii sunt foarte constiinciosi: 80% respecta doza si durata tratamentului indicate. Mai mult de jumatate din romani se decid sa mearga la medic abia atunci cand simptomele aparute le impiedica buna desfasurare a activitatii zilnice.
Alaturi de site-ul www.auto-medicatie.ro, Fundatia OZONE pune la dispozitie publicului un alt canal de informare, Linia telefonica a automedicatiei rationale, ce poate fi accesata formand 021-2086363 (call center, tarif normal apelabil din orice retea) unde cei intersati pot primi sfaturi practice privind automedicatia, precum si detalii privind campaniile Fundatiei Ozone. Aceasta nu este un centru de diagnostic si nu asigura servicii de diagnosticare si tratament. De asemenea, nu este un serviciu de urgenta si nu inlocuieste sfatul medicului sau al farmacistului.
Studiul a fost realizat de compania GfK la nivel national in perioada 1-14 mai si are o marja de eroare de 2,9%.