Chiar daca laptele matern este un aliment de neinlocuit in prima etapa a vietii umane, nu exista inca dovezi stiintifice care sa asigure ca alaptarea la san dupa varsta de doi ani ar fi eficienta pentru dezvoltarea nutritionala si psihologica a copilului. Expertii de la Universitatea din Chile apara calitatile laptelui matern si, in acelasi timp, demonteaza miturile din jurul acestuia.
Consensul este absolut in randul profesionistilor din diverse domenii ale sanatatii: beneficiile alaptarii la san pentru copiii sub sase luni sunt incomparabile cu orice alt substitut. Laptele matern are proteine de cea mai buna calitate, apa, carbohidrati, bacterii echivalente cu probioticele, precum si multe alte avantaje din punct de vedere al micronutrientilor, al vitaminelor si a tot ceea ce este necesar pentru dezvoltarea si cresterea copilului. Si nu numai atat. Marcela Diaz, director adjunct al Scolii de Obstetrica si Puericultura din cadrul Universitatii din Chile, spune ca dovezile de pana acum au aratat ca "copiii care sunt alaptati exclusiv la san au o dezvoltare maxilo-faciala mai buna, ceea ce favorizeaza mai putine probleme de dentitie si de dezvoltare a maxilarului, fiind benefica si pentru dezvoltarea intelectuala si psihomotorie".
In cazul mamei, alaptarea "diminueaza sangerarile postpartum, pe termen lung este asociata cu o scadere a riscului de cancer mamar si ovarian, favorizeaza o perioada mai lunga de amenoree de lactatie, avand un efect "contraceptiv", si ajuta la pierderea in greutate", spune Marcela Diaz.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda alaptarea exclusiva de la nastere pana la varsta de sase luni si, ulterior, introducerea de alimente sigure si adecvate varstei. Potrivit OMS, alaptarea ar trebui continuata pana la varsta de 2 ani sau mai tarziu. Diverse grupuri de cetateni, sustinute in unele cazuri de specialisti in domeniul medical si psihologic, indeamna mamele sa continue alaptarea dincolo de 24 de luni si chiar pana la sase ani, sustinand ca beneficiile se vor prelungi in timp.
Sylvia Cruchet, medic pediatru si specialist in gastroenterologie si nutritie infantila la Institutul de Nutritie si Alimentatie (INTA) al Universitatii din Chile, spune ca "din punct de vedere nutritional, laptele matern nu mai are nicio contributie dupa varsta de doi ani. Chiar si intre varsta de un an si doi ani, exista multe indoieli cu privire la valoarea sa nutritiva: As spune ca copilul duce lipsa de fier si de proteine si trebuie suplimentat cu alte alimente".
Atasare sigura
Atasamentul, potrivit Monicai Kimelman, psihiatru pentru copii si cadru universitar la Facultatea de Medicina a universitatii noastre, este un proces de legatura care apare in etapele prenatala si postnatala si care se poate consolida dupa varsta de un an. Si, desi medicul Kimelman avertizeaza ca "alaptarea si atasamentul sunt strans legate si fac parte din functia de maternitate sanatoasa", acestea sunt procese care se suprapun. In procesul de parenting, spune psihiatrul, este de o importanta vitala sa se genereze un atasament sigur la copii. "Un copil securizant este un copil care are autonomie in coerenta cu stadiul sau de dezvoltare. Autonomia incepe sa se vada foarte devreme in viata copiilor, primele semne sunt in a doua jumatate a vietii. O buna autonomie necesita incredere in sine pentru a se putea separa de figura de atasament", spune Kimelman.
"Ceea ce stim astazi din toate cercetarile neurologice, etologice si clinice este ca atasamentul si alaptarea sunt doua procese care trec prin canale separate, dar care se potenteaza reciproc, astfel incat faptul ca alaptarea dureaza mai putin timp nu inseamna ca exista mai putin atasament, iar acest lucru a fost extrem de important, deoarece un sector al femeilor nu pot alapta din cauza contraindicatiilor medicale. Dimpotriva, si avand in vedere ca atasamentul este o legatura afectiva care trece printr-un canal diferit de alaptare, "a spune ca o femeie trebuie sa continue sa alapteze pentru a crea mai multa siguranta pentru copil este fals", spune specialistul.
FOTO: freepik.com
