Primele cuvinte ale bebelusului sunt asteptate cu mare emotie de toti parintii. Chiar daca la inceput bebelusul rosteste cuvintele fara adresa, pentru ca in general repeta obsesiv fie mama fie tata, ambii parinti spera sa fie el cel "strigat" prima oara de bebelus. Daca la inceput comunicarea celui mic se rezuma la reprize de plans, treptat, bebelusul incepe mai intai sa gangureasca, apoi sa repete cuvintele pe care le aude, insusindu-si astfel vorbirea.
In primele saptamani de viata, copilul nu poate sa comunice decat prin plans. Bebelusul plange daca ii este foame, il doare burta, vrea schimbat, se sperie. Multi parinti au mari dificultati in primele saptamani de viata, pentru ca de cele mai multe ori, nestiind cauza plansului, nu stiu nici ce sa faca.
Nu dispera! Aceasta perioada trece repede si in curand te vei trezi ca trebuie sa-i raspunzi celui mic la tot felul de intrebari.
Debutul comunicarii verbale : ganguritul
Incepand cu luna a doua de viata, bebelusul incepe sa gangureasca. La patru luni deja "vorbeste pe limba lui" scotand tot felul de sunete. Acum bebelusul isi descopera posibilitatile vocale si repetarea anumitor vocale sau silabe ii face mare placere. Primele silabe rostite de bebelusi sunt in general ma-ma, ta-ta, pa-pa. Aceasta etapa este denumita etapa lalatiunii. Tot acum bebelusul descopera ca poate sa vorbeasca in soapta si exerseaza acest lucru.
Primele cuvinte rostite de bebelus
La sfarsitul primului an de viata, bebelusul poate sa recunoasca anumite cuvinte, sa execute anumite comenzi, pentru ca la 18 luni sa aiba deja un vocabular activ de 15 -20 de cuvinte si unul pasiv de 300-400 de cuvinte. Dezvoltarea comunicarii la bebelus depinde in mare masura de priceperea ta de a-l stimula sa invete.
Pentru a-l ajuta pe cel mic sa deprinda comunicarea verbala, parintii sunt datori sa se implice cat mai activ, vorbind mereu cu bebelusul, propunandu-i jocuri si activitati pentru dezvoltarea limbajului. De exemplu, multi copii reactioneaza la cantecele si jocuri specifice varstei, cu ajutorul carora se pot invata cuvintele de baza (cateva nume de animale, partile corpului, obiecte din casa, membrii familiei), la carti de colorat sau la desenele animate cu continut educativ.
Pana la un moment (care difera de la un copil la altul), copilul inregistreaza cuvintele folosite in jurul lui, formandu-si un vocabular pasiv. In jurul varstei de 2 ani (nu exista o varsta standard, inceputul vorbirii depinzand de mai multi factori), acest vocabular devine activ, cel mic incepand sa vorbeasca mai intai stricat (spre deliciul parintilor si bunicilor), apoi din ce in ce mai corect, imbunatatindu-si vocabularul. Chiar daca ti se pare adorabil modul in care stalceste cuvintele, nu trebuie sa faci si tu la fel. Nu rade de cel mic, altfel s-ar putea sa refuze sa mai vorbeasca o vreme. Dar vorbeste corect cu el si vei vedea ca singur se va corecta, stimulat de ceea ce aude zi de zi.
In cazul familiilor cu parinti de nationalitati diferite, achizitiile de limbaj se pot face mai dificil daca parintii vorbesc in ambele limbi in casa (copilul va fi dezorientat si va face confuzii intre cuvinte). Copilul are abilitatea sa invete in paralel ambele limbi straine (cu mult mai multa usurinta decat ar face-o un adult), cu conditia ca fiecare parinte sa vorbeasca in propria limba. Copilul va asocia cuvintele cu persoana care le foloseste si se va adresa treptat fiecarui parinte in alta limba. Studii recente au demonstrat faptul ca bebelusul s-a obisnuit cu limba vorbita de mama inca din pantec, fiind capabil sa recunoasca o limba straina de la cateva zile dupa nastere.
Daca ai un copil de 3 ani care inca nu vorbeste, este cazul sa mergi cu el la un logoped. El iti poate evalua copilul si te poate sfatui in ceea ce priveste stimularea verbala. Copiii care nu stabilesc contactul vizual si nu socializeaza in niciun fel sunt suspecti de autism. In aceste cazuri, o evaluare psihologica te poate ajuta in stabilirea unui diagnostic si a unui tratament.
