Fiecare copil se dezvolta in ritmul lui, iar mersul este cel mai bun exemplu in acest sens. In timp ce unii bebelusi sunt precoce si merg in picioare inainte de a implini un an, altii sunt putin mai "lenesi" si intarzie sa faca acest pas, chiar daca nu au o problema medicala. Parintii trebuie sa aiba rabdare si sa ia lucrurile asa cum vin, fara sa isi compare micutii cu alti copii de varsta lor.
Mersul in picioare este unul dintre cele mai importante momente in viata unui bebelus si, implicit, al intregii familii. Este momentul care face trecerea de la bebelusul dependent de noi si de bratele noastre, la copilul din ce in ce mai independent, care invata sa se deplaseze singur.
De ce nu merge copilul singur, desi este sanatos
Exista cateva motive pentru care copilul poate incepe sa mearga mai tarziu, fara sa fie vorba despre o problema medicala.
Progreseaza mai lent
Nu exista o varsta general valabila la care bebelusii incep sa mearga. In timp ce unii merg perfect de la 10 luni, altii o fac dupa varsta de un an sau poate chiar la un an si jumatate. Daca bebelusul vostru a stat mai tarziu decat alti copii in fundulet, daca a mers de-a busilea tarziu, daca s-a ridicat in picioare mai greu decat alti copii, este firesc ca si mersul sa se produca mai tarziu.
Nu trebuie sa va faceti griji decat in cazul in care nu face deloc progrese in acest sens, iar atunci poate fi justificata o vizita la medic, pentru a exclude o tulburare.
Este mai linistit decat alti copii de varsta lui
Exista bebelusi care sunt foarte linistiti, care petrec ore in sir jucandu-se cu aceeasi jucarie sau fara sa spuna un cuvant. Daca nu ajung la o jucarie, se multumesc cu alta, nu se grabesc si nu sunt curiosi sa descopere lucruri si, in mod firesc, mersul se produce mai tarziu.
Fiecare copil are propriul ritm de a descoperi lumea si de a afla lucruri, iar mersul este o etapa la care nu va trece decat atunci cand se simte pregatit sa o faca.
Este un copil foarte precaut
Atentia si grija sunt caracteristici mai degraba ale adultilor, capatate prin experienta. Copiii nu sunt constienti de pericolele din jurul lor, de aceea unii se aventureaza sa incerce lucruri noi, chiar daca mai cad si se lovesc. Acest lucru nu ii demotiveaza si nu ii opreste din a descoperi lumea.
Alti copii, pe de alta parte, sunt foarte precauti si grijulii. Nu sar, se dau jos din pat cu grija, merg doar pe langa un perete sau pe langa mobilier de care sa poata sa se tina. De obicei, copiii din a doua categorie merg mai tarziu, dar au avantajul ca se lovesc mai putin, pentru ca atunci cand pornesc singuri, sunt siguri pe ei si au deja stabilitate si echilibru.
A incercat sa mearga si s-a speriat
Unii copii incearca sa mearga inainte de a fi pregatiti. Au curaj si pornesc singuri, dar de cele mai multe ori se dezechilibreaza si cad. Daca nu este cineva langa ei sa ii sustina, cazatura le poate provoca lovituri sau sperieturi zdravene, asa ca vor deveni tematori, vor asocia mersul cu o experienta neplacuta si nu vor mai vrea sa incerce. De obicei incep sa mearga atunci cand se simt pregatiti si siguri pe ei si cand uita experienta anterioara.
Nu il ajuta "silueta"
Bebelusii mai grasuti sau cei cu o inaltime care le afecteaza echilibrul pot incepe sa mearga mai tarziu din simplul motiv ca le este mai greu sa se ridice in picioare si sa se coordoneze. In acest caz nu este nimic de facut, decat sa asteptati ca ei sa isi imbunatateasca echilibrul si atunci vor merge singuri.
Grija excesiva a parintilor
Bebelusii care sunt tinuti de mana atunci cand incearca sa mearga prima data vor deveni dependenti de punctul de sprijin care este mana mamei sau a tatalui. In loc sa capete curaj si sa fie autonomi, ei vor cauta mereu un punct de sprijin sau ceva de care sa se tina atunci cand merg si le va fi foarte greu sa dea drumul la mana si sa prinda curaj sa mearga singuri.
Se deplaseaza bine de-a busilea
Unii bebelusi sunt adevarati experti la mersul de-a busilea; au viteza, se deplaseaza oriunde au nevoie asa si nu au niciun motiv sa invete sa mearga in picioare. Ei isi dau seama rapid ca mersul in picioare este mai lent, mai greoi, cad si au nevoie de ajutor, asa ca nu au niciun motiv sa renunte la mersul de-a busilea, atat de comod, rapid si la indemana, pentru a incerca ceva nou cum este mersul in picioare.
Asadar, sunt multe motive pentru care bebelusii pot amana momentul cand merg singuri in picioare. Fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare si nu ar trebui sa ii grabim sa faca nimic.
Daca totusi un copil nu incepe sa mearga nici dupa varsta de un an si jumatate, atunci ar trebui sa mergeti la un medic specialist pentru a elimina alte posibile cauze, precum afectiuni care sa intarzie mersul sau probleme la nivel psihomotor.
Foto: piqsels.com