Bebelusii sunt niste creaturi ciudate, cu tot felul de obiceiuri ciudate. Le place sa-si bage in gura degetele de la picioare, sa scoata tot felul de zgomote si sa urmareasca telefoanele mobile pentru perioade lungi de timp.
Cele mai multe dintre acestea au sens. Zgomotul este nou, asa ca vor sa-l auda, degetele de la picioare sunt delicioase, iar telefonul mobil este fascinant. Dar unele dintre obiceiurile lor iti dau fiori pur si simplu - ca atunci cand privesc in gol si zambesc. La ce naiba se uita? Poate ca ei vad ceva ce noi nu putem? De ce copiii privesc in gol si zambesc?
Ti-ai surprins vreodata copilul ca se uita in gol si zambea, in timp ce statea in scaunul lui sau pe covor? Stiu ca este un obicei neplacut, dar sunt un parinte care a vazut prea multe filme de groaza si a citit prea multe carti, in care singurii oameni care vad creatura malefica sunt copiii.
Din fericire, stiinta ne spune ca holbatul la absolut nimic este o parte normala a dezvoltarii unui copil, indiferent cat de infiorator pare. „Consumer Healthday” a remarcat ca, uneori, bebelusii se uita la nimic, deoarece creierul lor lucreaza nonstop, crescand si invatand lucruri noi. Ar putea parea deconectati, dar intr-adevar, se intampla multe in creierul lor.
Aceasta idee mi se pare complet plauzibila, si este stiinta, iar fiica mea a facut asta tot timpul. Ii placea sa se aseze pe covorul din camera de zi si, de cateva ori pe zi, o surprindeam ca se holbeaza la coltul camerei si zambea, ca si cum ar fi vazut ceva ce niciunul dintre noi nu putea vedea.
In sinea ei, ideea nu este asa de infioratoare, sunt sigura ca bebelusii viseaza cu ochii deschisi la sani, scutece curate si cate si mai cate. Cu toate acestea, fetita mea obisnuia sa priveasca acelasi colt al camerei. Daca mi-ai spune ca acest lucru nu te-ar ingrozi, nu te-as crede.
Rezulta ca bebelusii pot observa lucruri pe care eu, ca adult, nu le observ, si nu este ceva din domeniul supranatural. Institutul Smithsonian a raportat ca bebelusii pot vedea lucruri pe care noi nu putem, cum ar fi micile diferente intr-o imagine, care altfel ar trece neobservate. Si, da, promit ca vorbesc despre lucruri fizice din mediul lor, care 100% nu sunt clovni diabolici.
Susana Martinez-Conde scria in „Scientific American” ca, pe masura ce cresc, copiii invata sa diferentieze ceea ce vad, de aceea sunt predispusi sa observe diferentele pe care noi nu putem sa le vedem. Creierele lor sunt ca niste supercomputere, care determina ceea ce ar trebui sa pastreze in materia cenusie si ceea ce poate fi eliminat. Ar putea sa para ca ei privesc in gol, dar s-ar putea, de asemenea, sa proceseze tot ceea ce vad.
Omul de stiinta Daniel N. Stern a scris in „Diary of A Baby” ca si bebelusii se gandesc tot timpul. Deci, daca asa sta treaba, de ce copiii privesc in gol si zambesc? Poate ca se gandesc la ceva, poate ca e ceva ce au vazut, poate ca stiu ca urmeaza sa faca pe ei si ca tati va face fete amuzante - totul tine de dezvoltarea lor.
Exista cateva cazuri in care privirea in gol pentru perioade lungi de timp poate fi un semnal de alarma, a scris medicul de familie Karen Lattimer pentru „Huffington Post”. Acest obicei poate fi legat de autism si de un tip de epilepsie cunoscut sub numele de "epilepsie absenta". Cu toate acestea, niciuna dintre aceste afectiuni nu este asociata cu zambetul cand copilul se uita in gol. „In mod obisnuit, in aceste cazuri, ai putea sa te astepti sa vezi ca micutul se afla intr-o stare complet absenta pentru o lunga perioada de timp”, a completat Karen Lattimer.
In restul timpului, probabil ca a tras un vant si asteapta ca tu sa observi.
