Dintii de lapte reprezinta una dintre cele mai mari preocupari ale proaspetilor parinti, nevoiti sa urmareasca atent cresterea dentitiei temporare a bebelusului si sa ii asigure ingrijirea corecta. Intregul proces incepe de regula in jurul varstei de 6 luni, cu posibilitatea ca primii dintisori sa isi faca aparitia inca de la 3-4 luni sau, dimpotriva, mai tarziu de jumatate de an.
Iata care este cresterea pe etape a dintilor de lapte si cum se realizeaza ingrijirea lor optima pana la aparitia dentitiei permanente.
Atunci cand dintisorii unui bebelus incep sa creasca, nu exista un tipar fix si previzibil despre ritmul lor de dezvoltare sau despre gradul de disconfort pe care il produc. In timp ce pentru un copil aparitia unui dinte se poate petrece peste noapte, pe nesimtite, acest episod poate fi pentru alt bebelus o experienta dureroasa si mai indelungata.
Cresterea dintilor de lapte urmeaza in general modele de ordin ereditar, ceea ce inseamna ca o evolutie lenta observata in istoricul mamei sau al tatalui se poate repeta si in cazul copilului. De altfel, arhivele medicale consemneaza cazuri speciale de-a lungul timpului, in care nou-nascutii au venit pe lume cu dentitia dezvoltata in exterior sau in care copiii nu au prezentat niciun dintisor crescut pana la varsta de 14 luni.
Etape de crestere a dintilor de lapte
Dentitia temporara sau caduca de lapte este formata din 20 de dinti incipienti, cu 12 mai putin decat dantura matura formata din 32 de dinti. Majoritatea copiilor au dentitia de lapte completa pana in jurul varstei de 2-3 ani, urmand sa o inlocuiasca la 6-7 ani cu cea permanenta.
Aceste repere de varsta reprezinta o medie a indicilor temporali atribuiti cresterii pe etape a dintilor copiilor, in niciun caz o regula. Micile neconcordante nu au cu necesitate o importanta patologica, fiecare organism dezvoltandu-se in propriul ritm.
Simptomele cresterii dintilor de lapte
Simptomele cresterii dintilor de lapte variaza de la caz la caz si pot indica totodata o alta problema de sanatate a micutului. Prin urmare, un consult pediatric se impune in cazul in care bebelusul pare deosebit de agitat.
Iritabilitatea este o consecinta fireasca disconfortului resimtit de copil atunci cand dintele incearca sa penetreze gingia, iritand-o si inflamand-o. Durerea este mai intensa la primele aparitii ale dentitiei de lapte si la cresterea molarilor (din cauza dimensiunii lor superioare).
Salivarea abundenta se poate observa intre 3 si 4 luni, deoarece cresterea dintilor stimuleaza productia de saliva. Acest fenomen difera in mare masura de la un copil la altul. Tusea poate sa apara tot pe fondul excesului de saliva, iar copilul are tendinta sa isi atinga des obrajorii sau sa se traga de urechi, acolo unde se reflecta durerea gingivala.
Tendinta de a musca obiecte, jucarii, propriile manute si degetele este si ea frecventa in timpul cresterii dintilor, ca metoda de atenuare a senzatiilor neplacute prin aplicarea unei presiuni la nivelul gingiei. Alte simptome posibile, dar mai rar intalnite, sunt tulburarile de somn, diareea, febra usoara sau semne vagi de raceala.
Ingrijirea corecta a dintilor de lapte
Ingrijirea corecta a dintilor de lapte este esentiala pentru sporirea sanselor ca micutul sa aiba o dantura frumoasa si sanatoasa pe toata durata varstei adulte. In afara de metodele de atenuare a disconfortului produs de cresterea dentitiei primare, parintii trebuie sa acorde o atentie suficienta si igienei orale.
Curatarea cavitatii bucale este recomandat sa inceapa inainte de aparitia primilor dintisori, prin badijonarea gingiei superioare si inferioare cu ajutorul unui pansament de tifon steril inmuiat in apa, de doua ori pe zi (dupa prima si ultima masa).
Prevenirea problemelor de sanatate orala presupune si eliminarea factorilor alimentari de mare risc, provocatori de carii si infectii gingivale, precum zaharul si mierea aplicate pe suzeta sau dulciuri intre mese si inainte de culcare.
In conditiile unei igiene corespunzatoare, se pot aplica o serie de masuri care sa usureze neplacerile bebelusului in perioada cresterii dentitiei de lapte:
- medicul pediatru poate recomanda analgezice usoare potrivite varstei, cu acetaminofen sau ibuprofen;
- cu ajutorul unui accesoriu special sau chiar cu degetul gol foarte curat, maseaza gingia copilului aproximativ 2 minute consecutiv: chiar daca initial va avea tendinta sa protesteze, aceasta actiune reduce disconfortul specific gingiilor inflamate si sensibile;
- ofera-i copilului obiecte special concepute pentru a fi roase, pe care le gasesti in farmacii sau in magazinele specializate.
Multi parinti folosesc remedii adiacente pentru o tranzitie mai usoara catre cresterea dintilor de lapte, precum geluri pentru gingii. Expertii au, insa, opinii contradictorii cu privire la eficienta si siguranta acestor produse, de aceea este necesar sa te consulti cu medicul pediatru inainte sa urmezi un astfel de tratament.
Odata cu aparitia completa a configuratiei dentare temporare, dintii de lapte au nevoie de protectie impotriva cariilor dentare, deoarece smaltul lor este fragil, sfaramicios si usor de patruns de agentii patogeni. Credinta gresita a unor parinti ca dintii primari nu au nevoie de ingrijijre este gresita, deoarece cariile lor pot afecta mugurele viitorilor dinti definitivi.
Pana la 4 ani, toti copiii au nevoie de ajutor pentru a se spala pe dintisori cu periute mici, speciale si pasta de dinti destinata exclusiv uzului infantil. Dupa aceasta varsta, se poate utiliza o perie si pasta normala. Periajul dintilor de lapte devine obligatoriu dupa varsta de 1 an.
Parintii sunt sfatuiti sa preintampine viitoare probleme dentare prin limitarea consumului de bomboane, caramele, acadele si alte dulciuri de acest gen. In plus, este necesara prevenirea dependentei de biberon si suzeta pana la varste mari (peste 2 ani si jumatate), aceasta fiind o alta cauza a imbolnavirii dintisorilor de lapte.
Bauturile dulci si acidulate afecteaza si ele smaltul dintilor, fiind in acelasi timp nerecomandate in consumul zilnic al celor mici.
Dintii definitivi la copii
Ordinea apritiei dintilor definitivi este de asemenea foarte variabila:
- incisivi centrali:7 ani;
- incisivi laterali: 8 ani;
- canini:11 ani;
- primii premolari: 11 ani;
- urmatorii premolari: 11-12 ani;
- primii molari: 6-7 ani;
- a doua grupa de molari: 13 ani;
- a treia grupa de molari: 17-30 ani.