Dinții naturali sunt primii dinți prezenți de la naștere. Formarea dinților începe la făt în jurul celei de-a șasea săptămâni de sarcina.
Acești dinți se află de obicei în interiorul gingiilor și nu sunt vizibili până la formarea completă. Prin urmare, majoritatea bebelușilor vor avea dinți vizibili la câteva luni după naștere. Cu toate acestea, unii bebeluși se nasc cu dinți, ceea ce este rar. Aceștia pot cauza disconfort unora și pot fi îndepărtați dacă se desprind.
Dinții de naștere, care sunt foarte puțin frecvenți, sunt dinții care sunt prezenți la nașterea copilului. Probabilitatea ca un copil să se nască cu dinți de naștere poate varia de la unul la 7000 la unul la 30.000, pe baza diferitelor studii. De obicei, nu există mai mult de trei dinți de naștere, iar șansele ca un copil să aibă dinți de naștere sunt aceleași, indiferent de sex.
Pot dinții din naștere să cauzeze probleme copilului?
Da. Dinții din naștere pot provoca complicații precum:
Dificultăți de prindere la mamelon: Este principala complicație observată în rândul bebelușilor născuți cu dinți. Prezența dinților poate face dificilă pentru cel mic să se prindă corect de mamelonul sânului sau al biberonului, împiedicând astfel hrănirea neîntreruptă.
Alimentația deficitară și impactul asupra sănătății: Deoarece bebelușul nu se hrănește corespunzător, nu primește nutrienții esențiali. Acest lucru ar putea afecta dezvoltarea generală a bebelușului.
Agitație: În cazul în care dinții sunt înfipți în gingii, bebelușul experimentează dureri care sunt similare cu durerea de dentiție. Acest lucru îl face pe bebeluș iritabil și agitat.
Mușcă din sfârc: Un bebeluș cu dinți nativi poate sfârteca fie sânul, fie mamelonul biberonului. Mușcatul repetat poate deteriora mamelonul biberonului sau poate face dificilă alăptarea.
Sufocarea: Un dinte natal slăbit s-ar putea rupe și ar putea cădea în trahee, ducând la o sufocare fatală.
