Nu mai este de mult un secret faptul ca bebelusii prefera sa manance singuri. De cele mai multe ori, ai impresia ca petreci mai mult impiedicandu-l sa manance, decat incurajandu-l sa o faca. Autodiversificarea reprezinta acea metoda de abordare a hranirii care il incurajeaza pe copil sa preia controlul si se bazeaza pe premisa ca bebelusul ar putea sa stie mai bine decat tine cata mancare are nevoie sa manance.
S-a crezut la un anumit moment ca autodiversificarea ar putea sa reduca rata obezitatii infantile. Desigur, bebelusii sunt hraniti cu lingura de parinti de foarte multa vreme, insa explozia comerciala de mancaruri destinate bebelusilor ar putea sa ii faca pe parinti sa ii hraneasca excesiv pe cei mici.
Un studiu efectuat in 2015 a avut ca obiect tocmai aceasta legatura dintre autodiversificare si obezitatea infantila; acei copii care au fost hraniti pe baza autodiversificarii au parut a fi mai usor de saturat si mai putin predispusi in a fi supraponderali.
Autodiversificarea, corelata cu un indice corporal mai scazut
In schimb, un alt studiu efectuat in 2012, a sustinut ca autodiversificarea ar putea fi corelata cu un indice corporal mai scazut.
Cercetari mai recente au reusit sa releve insa informatii noi despre legatura dintre autodiversificare si obezitatea infantila; astfel, mai multe femei insarcinate din Noua Zeelanda au fost recrutate si repartizate aleatoriu in cate unul dintre cele doua grupuri, cel de autodiversificare si cel in care diversificarea se face de catre parinte.
Ambele grupuri au beneficiat de sprijin in ingrijirea copiilor si informatii cu privire la alimentatie, iar cercetatorii au monitorizat indeaproape modalitate in care s-a facut autodiversificarea in cea de a doua parte a primului an de viata al copiilor, mai ales avand in vedere ca mamele din acest grup planuiau initial sa isi hraneasca copiii cu lingurita, iar autodiversificarea a reprezentat un nou mod de gandire si abordare pentru ele.
Studiile nu au putut sa gaseasca nici o diferenta intre indicele de masa corporala al copiilor, nici la varsta de 12 luni, nici la cea de 24 de luni.
Vestea buna insa este ca bebelusii au mancat singuri: parintii pot fi siguri de faptul ca daca ii conving pe nou nascuti sa manance mai mult, acesta nu este singurul lucru care sta in calea malnutritiei; vestea mai putin buna este insa ca mai mult de 10 procente din copiii din grupul de interventie erau supraponderali la varsta de 2 ani. Unul din cele mai importante semne de predictibilitate a supraponderabilitatii la adulti este daca in copilarie, persoana respectiva a fost supraponderala.
De mult timp, cea mai potrivita metoda de hranire a bebelusilor a fost supusa discutiei, insa in anii recenti, exista o ingrijorare din ce in ce mai mare asupra consumului de alimentate si a obezitatii infantile.
Nu stim cu siguranta daca noi ca oameni suntem programati sa ne mentinem o greutate sanatoasa pe cont propriu sau nu.
Studiile arata ca daca lasam copiii sa isi controleze hrana, acestia vor manca mai mult decat este cazul, ceea ce inseamna ca tu ca parinte trebuie sa intervii. Totusi, ar putea exista si beneficii in autodiversificare pentru ca cercetarile au relevat faptul ca acei copii carora li s-a permis sa se hraneasca singuri, au fost mai putin pretentiosi la ce alimente mananca si au parut ca le face mai multa placere sa manance.
