Laptele matern este cel mai bun aliment pentru bebelusi, oferind numeroase beneficii. Cu toate acestea, din motive personale sau din cauza unor probleme de sanatate, unele mame aleg sa nu alapteze, ci sa isi hraneasca bebelusul cu lapte formula. In functie de modul in care este hranit bebelusul, consistenta, culoarea si textura scaunului difera.
Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda alaptarea exclusiva pana la 6 luni. Sunt insa cazuri in care acest lucru nu este posibil. Nu e o tragedie sa nu iti poti hrani copilul la san! In prezent, exista formule de lapte adaptate cerintelor fiecarui organism, astfel ca micutul nu va ramane flamand, ci va continua sa isi ia toti nutrientii din laptele pe care il consuma.
Tipul de lapte folosit este si cel care da culoarea si consistenta scaunului bebelusului. Mamelor li se recomanda sa urmareasca atent acesti indici - de culoare, textura, miros, consistenta - intrucat pot fi semnale importante privind starea de sanatate a bebelusului.
Scaunul bebelusului alaptat
Primele scaune ale nou-nascutului au o culoare inchisa, negru-verzui, si o consistenta lipicioasa. Practic, in primele trei zile, indiferent de modul in care este hranit, bebelusul elimina meconiul - primul scaun al nou-nascutului, o substanta formata din materiile inghitite in cele noua luni de sarcina.
Ulterior, micutul va elimina in jur de patru-cinci scaune pe zi. Practic, cam dupa fiecare masa. Scaunul lui va fi mai mult apos decat solid, va avea o culoare galben-mustar si va fi aproape inodor.
Scaunul bebelusului hranit artificial
Odata cu schimbarea modului in care este hranit bebelusul, se va schimba si culoarea, forma si mirosul materiilor fecale eliminate. Copiii hraniti cu lapte formula au scaune doar de aproximativ trei ori pe zi. Acestea sunt, de obicei, de culoare maro deschis sau galben inchis, sunt mai tari si au un miros mai pregnant
Inclusiv consistenta scaunului se schimba odata cu modificarea tipului de hrana. Laptele praf este mai greu de digerat, astfel ca digestia unei mese dureaza ceva mai mult, in jur de doua-trei ore. Scaunul celui mic nu va mai fi foarte lichid, ci va deveni ceva mai solid. Atunci cand formula de lapte praf folosita contine un surplus de fier, scaunul bebelusului poate capata o culoare verzuie.
Scaunul bebelusului hranit cu lapte praf: cand apar problemele
In jurul varstei de patru luni, sugarul va avea scaun de doua ori pe zi. Scaunele verzi sau apoase sunt un semnal ca ceva nu este in regula si ar trebui sa te determine sa te prezinti degraba la medicul pediatru.
De asemenea, anunta medicul care urmareste starea de sanatate a copilului atunci cand observi cantitati mari de mucus in scaunul celui mic. Acesta poate fi semnalul ca bebe este sensibil la laptele formula folosit. Medicul ti-ar putea indica un nou tip de lapte praf, mai putin agresiv cu sistemul digestiv insuficient format al sugarului. Scaunul cu mucus poate semnala si prezenta unei infectii bacteriene la nivelul intestinului.
Constipatia apare atunci cand observi ca cel mic elimina rar si greu materiile fecale. De asemenea, acestea isi schimba culoarea si textura, aratand ca niste sedimente.
Solutii pentru evitarea problemelor
Laptele praf nu se cumpara la intamplare. Cel mai bine ar fi ca formula sa fie recomandata de medicul pediatru, in functie de varsta, greutatea si starea de sanatate a copilului.
Pentru a evita constiparea sau diareea, din cauza ca sistemul digestiv este abia in curs de formare, este indicat sa nu folosesti apa plata obisnuita, ci una special conceputa pentru sugari. Apa plata pe care si noi o bem este intens mineralizata, ceea ce bebelusului i-ar putea crea probleme intestinale.
Exista variante de lapte praf imbogatite cu anumite tipuri de vitamine. Unele contin mai mult fier, altele nu sunt fortifiate deloc cu acest mineral. Exista si tipuri "hipoalergenice", special concepute pentru copiii cu alergii la proteinele din lapte.
De asemenea, pentru a nu-i provoca probleme digestive copilului, laptele nu trebuie sa fie niciodata prea cald. Verificarea temperaturii acestuia se face turnand cateva picaturi pe incheietura mainii.
