Sindromul de detresa respiratorie la prematuri

Sindromul de detresa respiratorie este o afectiune frecventa la nou-nascut, in special la prematuri. Dezvoltarea insuficienta a plamanilor la copiii nascuti inainte de termen reprezinta principala cauza a acestei afectiuni. Acest sindrom este foarte grav si reprezinta principala cauza a mortalitatii in randul prematurilor.

Care sunt cauzele sindromului de detresa respiratorie?

Sindromul apare asadar in randul copiilor nascuti prematur care nu au plamanii suficient dezvoltati. Boala este cauzata in principal de lipsa unei substante protectoare, numita surfactant, care ajuta plamanii sa inspire aerul si sa ii mentina in stare de expansiune. Aceasta substanta apare de obicei la plamanii sanatosi, dezvoltati la termen.

Sindromul ar putea aparea si din cauze genetice legate de dezvoltarea problematica a plamanilor.

Cu cat prematurul este nascut mai devreme cu atat creste riscul de detresa respiratorie. Nou-nascutii cu risc maxim sunt cei care se nasc intre 24 si 28 de saptamani. Cei care se nasc la 32 de saptamani au un risc de 50% pentru a dezvolta boala.

Factori de risc pentru detresa respiratorie neonatala

Pe langa cauzele aferente bolii, mai exista si cativa factori de risc care favorizeaza declansarea nasterii inainte de termen si, implicit, a sindromului:

• o sora sau un frate care au suferit de acest sindrom;

• copiii nascuti din mame diabetice;

• nasterea prin cezariana;

• complicatii la nastere care conduc la acidoza respiratorie la nou-nascut;

• sarcina multipla;

• travaliu scurt;

• copiii de sex masculin.

Care sunt simptomele?

Simptomele apar de obicei la cateva minute de la nastere, desi exista si cazuri cand acestea se declanseaza in orele ulterioare acesteia. Simptomele pot include:

• cianoza;

• apnee (scurta oprire a respiratiei);

• gemete in timpul respiratiei;

• umflarea bratelor si picioarelor;

• respiratie rapida;

• respiratie greoaie;

• bataile aripilor nazale.

Cum se pune diagnosticul?

O analiza a gazelor sanguine poate arata un nivel scazut de oxigen si exces de acid in fluidele corpului.

O radiografie toracica poate depista modificari caracteristice detresei respiratorie. Se fac mai multe teste de laborator pentru se exclude infectia sau septicemiei ca fiind cauza a acestei afectiuni.

Cum se trateaza sindromul de detresa respiratorie la nou nascuti?

Detresa respiratorie este o afectiune extrem de grava care necesita atentie si ingrijire medicala imediata. Aceasta trebuie facuta de o echipa specializata in resuscitare neonatala si in sectia de terapie intensiva pentru nou-nascuti.

Exista mai multe forme ale bolii, unele pot fi mai usoare, altele extrem de severe. In primul rand, nou-nascutul care sufera o detresa respiratorie are nevoie urgenta de oxigen.

In cazurile usoare se aplica o presiune pozitiva in faza expiratorie a respiratiei, in timp ce formele severe presupun interventii ca intubare endotraheala si respiratie artificiala.

Alte masuri terapeutice pentru stabilizarea conditiei copilului sunt:

• mentinerea temperaturii corporale la nivel optim prin incubare;

• hidratarea micutului pentru mentinerea nivelului hidroelectrolitic si administrarea de diuretice;

• corectarea acidozei metabolice;

• in unele cazuri se administreaza antibiotice (din cauza imposibilitatii diagnosticarii in faza initiala);

• administrare de surfactant pe sonda;

• pulsoximetria etc.

Sindromul de detresa respiratorie ar putea fi prevenit la prematuri, spun specialistii. Gravidelor cu risc crescut de nastere prematura ar trebui sa li se administreze glucocorticoizi (betametazon) inainte de nastere, pentru ca aceasta are rolul dezvoltarii plamanilor fatului si scaderii riscului afectiunii.