Cine va fi cel mai mic?

Se sarbatorea iarasi sarbatoarea pastelor la Ierusalim. In fiecare casa era pusa masa, iar vinul, painea si carnea, erau pe masa. Fiecare casa avea sa tina sarbatoarea.

Isus se gandea: "Pentru ultima data voi sarbatori pastele impreuna cu ucenicii mei."

Il chema pe Petru si pe Ioan si le spuse: "Mergeti si pregatiti totul pentru sarbatoare."

"Dar in care casa?" intrebara ucenicii.

Isus le raspunse: "Mergeti in oras. Acolo veti intalni un om cu un ulcior in mana. Mergeti dupa el. Intrati in casa in care va intra el. Si spuneti stapanului casei: "Unde este camera in care Domnul va sarbatori pastele impreuna cu ucenicii Sai?" El va va arata o camera mare, unde masa si scaunele vor fi deja pregatite."

Cei doi ucenici se dusera deci in oras si totul se petrecu exact dupa cum le spuse Domnul. Intalnira un om cu un ulcior. Se dusera dupa el pana in casa si stapanul casei le arata camera cea mare. Petru si Ioan pregatira totul. Pusera pe masa painea, vinul si carnea de miel. Aproape de usa pusera o cana mare cu apa si un lighean, ca oamenii sa-si poata spala picioarele. Ei aveau picioarele foarte murdare, din cauza prafului de pe drum. Caci pe vremea aceea, oamenii nu purtau nici pantofi si nici ciorapi, ci doar niste sandale deschise sau umblau desculti. Si de aceea li se spalau picioarele inainte de a se aseza la masa.

Petru si Ioan pregatira si un stergar, ca sa aiba cu ce sa-si stearga picioarele. Totul era gata. Se asezara si il asteptara pe Isus.

Spre seara ajunse Isus, impreuna cu ceilalti ucenici. Vazura ligheanul pentru spalarea picioarelor. Dar cine avea sa le spele picioarele?

In casele bogate era intotdeauna un servitor care spala picioarele oamenilor care veneau la masa. Dar in casa aceasta nu era nici un servitor. Cine sa spele picioarele? S-o fac eu? se intreba Petru. Nu, nu eu! Atunci voi fi ca un servitor. Eu nu vreau sa fiu servitor. Eu nu sunt cel mai mic. Poate ca eu sunt cel mai de seama. Nici ceilalti ucenici nu voiau s-o faca. Toti se simteau mult prea

mari. Nici unul dintre ei nu voia sa fie cel mai mic.

Se asezera cu picioarele murdare la masa. Si isi ziceau unul altuia: "Fa-o tu. Eu nu o fac. Eu nu sunt cel mai mic."

Si Isus se asezase la masa si zise: "Am dorit mult sa sarbatoresc pastele cu voi, caci va fi ultima data."

Dar ucenicii nu-L ascultau cu mare atentie. Tot mai susoteau, tot se mai certau, ca sa stie care dintre ei e cel mai mare.

Atunci Domnul Isus se scula in picioare. Nu zise nimica, dar lua stergarul si turna apa in lighean, apoi ingenunche in fata unuia dintre ucenici si incepu sa-i spele picioarele. Ucenicii ramasera incremeniti. Facea Domnul lucru pe care ei insusi nu voiau sa-l faca? Voia El sa fie servitorul lor? Voia El sa fie cel mai mic?

Si ce tare se rusinara.

Petru se rusina cel mai tare.

Cand Isus ajunse la el si ingenunche inaintea lui, el isi trase picioarele.

"Doamne," striga, "vrei sa-mi speli mie picioarele? Nu-mi vei spala mie picioarele! Tu nu trebuie sa-mi speli picioarele!" Dar Isus se uita la el si spuse: "Daca Eu nu-ti voi spala tie picioarele, tu nu vei putea fi ucenicul meu. Atunci, tu nu-mi vei apartine."

O, da, atunci Petru voia ca Domnul sa-i spele picioarele. Voia sa fie cu totul al lui Isus. Il iubea doar atat de mult pe Isus!

El zise: "Doamne, nu-mi spala numai picioarele, ci si mainile si capul."

Dar aceasta nu era necesar. Isus le spala doar picioarele. Picioarele lui Petru si a celorlalti ucenici. Si picioarele lui Iuda.

Apoi duse ligheanul la loc si se aseza iarasi la masa.

El spuse: "Intelegeti voi ce am facut Eu?

V-am dat un exemplu. Am vrut sa va invat ceva. N-aveti voie sa va certati, ca sa stiti care e cel mai mare dintre voi. Trebuie sa va ajutati unul pe altul si sa faceti cu placere ceva unul pentru altul! Nu va fie frica sa fiti cel mai mic. Fiti fara grija cei mai mici. Ati inteles bine acest lucru? Atunci faceti intocmai. Caci astfel veti fi cu adevarat ucenicii Mei."

Atunci ucenicii se rusinara si mai tare.

Le paru rau ca fusesera asa de mandri.

Dar era unul printre ei, care nu avea nici un pic de rusine. El de fapt numai tinea de ucenici.

Cine era acela care nu mai tinea de ei?