Ai vrea tu sa fi imparat?
Ai locui intr-un palat frumos. Ai avea o gramada de servitori. Ai avea tot ceea ce-ti doreste inima. N-ar fi minunat? Da, dar ai fi tu in stare sa fi imparat? Un imparat trebuie sa vegheze asupra tuturor oamenilor din tara sa. El trebuie sa aiba grija ca toti oamenii sa fie fericiti. El trebuie sa fie foarte intelept si inteligent, caci daca nu, nu va fi un imparat bun.
Nu dori prea mult sa fi imparat. Aceasta pare foarte frumos. Dar nu e chiar asa de frumos.
De multe ori este foarte greu.
Si Solomon credea ca este foarte greu. Solomon era unul din fiii lui David. David murise, asa ca Solomon devenise imparat.
Dar Solomon nu era prea incantat de aceasta, caci dorea sa fie un imparat bun. El voia sa vegheze cu grija asupra tuturor oamenilor, asupra intregului popor Izrael. Iar el era inca foarte tanar. Solomon se gandea: "Raspunderea este mult prea mare pentru mine. Eu nu sunt destul de intelept si nici inteligent. Eu nu pot sa fiu un imparat bun."
Si de aceea era ingrijorat si nelinistit. Dar intr-o noapte se intampla ceva minunat.
Solomon ii oferise Domnului o jertfa. Apoi se duse sa se culce. Si in timp ce dormea, Dumnezeu ii vorbi. Dumnezeu ii spuse: "Solomon, vreau sa-ti dau ceva. Poti alege, ceea ce doresti. Si ceea ce-ti alegi, aceea vei primi."
Solomon gasi aceasta minunat.
Ce sa aleaga acuma? Sa devina bogat? Sau sa fie tare si puternic? Sau sa traiasca mult? Nu, nimic din toate acestea. Solomon se gandi, ca mai presus de orice ar dori sa fie un imparat bun.
Si se ruga: "Doamne, da-mi o inima inteleapta ca sa fiu un imparat bun."
Domnul ii spuse: "Ai ales bine, Solomone. Te voi face asa de intelept cum n-a mai fost nimeni inaintea ta. Si pentru ca ai ales asa de bine, te voi face si bogat si tare si puternic. Si daca ma vei asculta, iti voi da si o viata lunga."
Apoi Solomon se trezi.
De acuma nu-si mai facea ganduri si nu mai era nelinistit.
Acum ii parea bine ca era imparat, caci stia ca va fi un imparat bun. Intr-o zi, pe cand imparatul Solomon statea in palatul sau, intrara doua femei la el. Ele se certasera. Iar imparatul trebuia sa spuna care din cele doua avea dreptate. Fiecare din ele avea un copil. Dar unul din copii se uita la lume cu ochii plini de bucurie. Pe cand celalalt, avea ochii inchisi; era linistit si palid, in bratele uneia dintre femei. Acest copil era mort.
"Copilul viu este al meu", zise prima femeie.
"Ba nu, este al meu", zise cealalta femeie.
Solomon zise: "Povestiti-mi totul."
Si una dintre femei povesti: "O, imparate, ea si cu mine locuiam impreuna in aceeasi casa, dormeam in aceeasi camera si aveam fiecare cate un copil. Dar azi noapte unul dintre copii a murit. Copilul ei a murit, o imparate. Iar copilul viu este al meu." Dar cealalta femeie zise: "Ba nu, copilul mort este al ei, iar copilul viu este al meu."
"Vreau copilul viu, caci eu sunt mama lui", striga prima.
"Nu, eu sunt mama lui, vreau sa-l am", striga a doua.
Iata-le in fata imparatului si nimeni nu stia care dintre ele avea dreptate. Dar Solomon trebuia sa stie. El trebuia sa decida care dintre ele avea sa aiba copilul.
Solomon intreba: "Amandoua vreti deci, sa aveti copilul viu" - "Da, imparate", striga prima. - "Da, imparate", striga a doua. Si atunci Solomon zise ceva neobisnuit, ce ingrozi pe toata lumea. El zise: "Ei bine, voi cere sa se taie copilul viu in doua si fiecare dintre voi va primi o jumatate." Imparatul nu se gandea sa faca intocmai, dar o spuse foarte serios, ca si cum ar fi vrut s-o faca. Chema un servitor cu o sabie mare si zise: "Taie copilul in doua."
Servitorul lua copilul si ridica sabia. Dar una din femei incepu sa planga amarnic.
"Nu face una ca aceasta", striga ea. "Nu face nici un rau copilului. Da-l mai bine celeilalte femei! Vreau ca copilul meu sa ramana in viata."
Dar cealalta nu se sinchisi de copil si zise: "Bine, taie-l, asa nu vom avea nici una nimic."
Atunci imparatul stia care era mama.
El zise: "Da copilul primei femei caci ea il iubeste. Ea este mama lui." Si femeia primi copilul viu si se intoarse fericita acasa. Atunci toti oamenii zisera: "Ce intelept si priceput este imparatul nostru!" Solomon domni mult timp. El vegha asupra poporului sau. El ii facu fericiti pe oamenii din poporul sau. El construi si un templu frumos. Era o casa pentru Domnul Dumnezeu, o biserica mare de tot. Si in acest templu frumos veneau oameni din toata tara ca sa aduca jertfe si sa se roage.
Da, Solomon a fost un imparat bun dar, n-a fost cel mai bun imparat. El a fost foarte intelept, dar mai tarziu avea sa vina un imparat care avea sa fie si mai intelept. El va veghea si mai bine asupra oamenilor, si va face si mai multi oameni fericiti!
Acest imparat mai traieste si acuma. Stii tu cum il cheama?
Isus Hristos.
El este si imparatul nostru. Si daca il ascultam vom putea intra si noi candva in imparatia lui.
