Un tanar si o tanara doreau sa se casatoreasca. Ei erau mire si mireasa. Asa se numesc cei doi care vor sa se casatoreasca: mire si mireasa. Amandoi erau foarte bucurosi si fericiti. Ei doreau sa-i faca si pe altii veseli si fericiri. De aceea, pregatira o petrecere, o nunta. Apoi ii intrebara pe toti prietenii lor si pe unchii si pe matusile lor: "Vreti sa veniti si voi la nunta noastra?"
Si s-au dus toti. Si Domnul Isus se duse impreuna cu cativa ucenici, caci si El fusese invitat.
Si Maria, mama lui Isus era acolo.
Au fost serviti cu prajituri si cu alte bucate gustoase. Baura si un vin minunat pe care-l turnara servitorii in pahare. Fiecare putea bea si manca dupa cat ii dorea inima. Era si muzica si se canta. Si era mare veselie. Dar in toiul petrecerii se intampla un lucru neplacut.
Invitatii nu observara nimica. Observara doar servitorii si mirele. Stii tu, ce se intampla?
Nu mai era vin. Nu mai era nimic de baut.
Ce vor zice oamenii?
Mirele statea dus pe ganduri si era foarte necajit. Dar nimeni nu stia de ce era asa.
Doar Maria isi daduse seama de cele ce se intamplasera. Ea tare ar fi vrut sa-i ajute, dar nu stia ce sa faca.
Atunci se apropie de Isus si zise incet: "Nu mai au vin. Nu poti face ceva pentru ei?"
Isus raspunse: "Inca n-a venit momentul ca sa-mi arat puterea."
El dorea sa le ajute si o va si face la momentul potrivit.
Maria se duse la servitori si le spuse sa faca exact cum le va spune Isus.
"Bine", raspunsera ucenicii.
Si nu dupa mult timp, Isus se duse la servitori. Aproape de ei se aflau sase ulcioare mari din piatra. Erau ulcioare de apa, caci era nevoie de multa apa, pentru spalarea ligheanelor, farfuriilor si paharelor. Domnul Isus zise ucenicilor: "Umpleti ulcioarele cu apa."
Servitorii ascultara. Caci isi adusera aminte de ceea ce le spusese Maria. Umplura deci ulcioarele pana la margine.
Domnul Isus le spuse: "Scoateti putin dintr-un ulcior si dati-i nasului sa guste."
Servitorii facura intocmai. Dusera un pahar plin cu apa nasului. El era omul cel mai de seama care avea grija ca totul sa decurga bine. El lua paharul si gusta continutul.
"O," striga el, "ce gust bun are! Acesta este intr-adevar un vin bun."
Apoi il chema pe mire si ii zise: "Ce vin minunat avem acum! Este mai bun decat vinul pe care l-am baut mai inainte. Ai scos vinul mai bun la sfarsit."
Dar mirele nu scosese nici un fel de vin. El nu stia de unde venea vinul acela minunat.
Slugile insa o stiau bine. Ele varsasera apa in ulcioare si scosesera vin din ele. Isus transformase apa in vin.
Atunci petrecerea fu si mai vesela si mai frumoasa ca si mai inainte. Nuntasii beau din vinul acela minunat si se uitau la Isus. Ei se gandeau: "Cum a putut face o minune asa de mare? Cine este el? Nu este el un om ca si ceilalti?" Ucenicii stiau bine cine era El. Acum erau incredintati pe deplin ca Isus era Mantuitorul.
Ei credeau in El.
