Dupa ce iesi Isus din mormant, mai ramase catva timp pe pamant cu ucenicii Sai.
Dar nu prea mult timp.
Caci lucrarea Sa se terminase pe pamant.
El ispravise totul.
Si apoi se intoarse inapoi la Tatal Sau din ceruri. Se mai intalni pentru ultima data cu ucenicii Sai, la Ierusalim.
Iuda nu mai era cu ei. El fusese pedepsit pentru tradarea sa.
Iuda era mort.
Dar toti ceilalti erau acolo. Ei il ascultau cu mare atentie pe Domnul, caci stiau ca era ultima data.
Isus spuse ca in curand ucenicii puteau sa indeplineasca marea opera la care au fost chemati. Trebuiau sa mearga in lumea cea mare, ca sa povesteasca oamenilor de Isus. Aceasta era o lucrare frumoasa, dar in acelasi timp si grea si periculoasa.
Dar ucenicilor nu trebuia sa le fie frica. Isus ii ajuta si veghea asupra lor.
Isus zise: "Nu va voi lasa singuri. Va voi trimite pe cineva, cine va sta intotdeauna cu voi. Acela este Duhul Sfant. El va va face tari si intelepti. El va va spune ce va trebui sa faceti. De aceea nu puteti sa mergeti inca in lumea cea mare. Ramaneti la Ierusalim, pana cand va veni Duhul Sfant."
Si dupa ce spusese Isus tot ce trebuiau sa stie ucenicii, se duse cu ei in afara orasului.
Langa Ierusalim era un deal. Acela se numea: muntele maslinului. Acolo se dusera. Si cand ajunsera pe varf, Isus isi lua ramas bun de la ucenici. Se mai uita inca odata la ei cu ochii sai prietenosi. Isi mai intinse inca odata mainile Sale si-i binecuvanta. Si apoi se urca la cer. Ucenicii cazura pe genunchi.
"Iubitul nostru Domn Isus, pleci cu adevarat de la noi?" se gandira ei. Si il urmarira cu ochii pana unde putura. Apoi veni un nor alb si nu-l mai vazura pe Domnul.
Ei ramasera acolo. Nu-l mai puteau vedea pe Isus. Desi plecase de mult timp, ei tot mai stateau acolo si se uitau dupa El.
De odata aparura doi ingeri si le spusera: "O, oameni, de ce stati asa si va uitati la cer? Domnul Isus n-a plecat pentru totdeauna. Asa dupa cum l-afi vazut, inaltandu-se la cer, va reveni iarasi pe pamant."
Da, stiau aceasta, caci le-o spusese si Isus si de aceea nu mai erau tristi. Se dusera acasa, plini de bucurie. Ei ziceau: "Cat de minunat, ca Isus este acuma in ceruri, langa Tatal Sau. El ne vede peste tot. El vegheaza asupra noastra. In curand vom incepe marea opera pe care ne-a incredintat-o. Dar mai intai trebuie sa asteptam si sa ne rugam ca sa ni-l trimita pe Duhul Sfint."
