De cand au inceput gradinita, copiii mei aduc tot felul de lucruri acasa. Nu stiu daca si ai vostri fac la fel, dar eu trebuie sa ma duc sa ii iau de la gradinita cu o punguta dupa mine. Nu toate lucrurile pe care le aduc le pot baga in punguta si nu toate lucrurile imi sunt pe plac, dar ce sa facem… Daca tot ii cresc cu respect, s-o fac pana la capat, chiar daca asta inseamna ca avem casa/masina/geanta/buzunarele/altele pline de:
1. Pietre
Asta a fost prima pasiune a copiiilor mei. Ema a iubit intotdeauna cititul. Avem o biblioteca impresionanta de carti si nu stiu ce a fost in capul meu cand am ales ca una din cartile din biblioteca sa fie o carte despre un caine care aduna pietre, le duce acasa, le spala, le ingrijeste si le face culcusuri. In momentul prezent avem pietre in casa in urmatoarele locuri: in cada (pentru ca trebuie spalate), in dulapul cu jucarii, in diferite recipiente, puse ca decoratiuni pe mobila din camera lor, in buzunarele hainelor, in suportul pentru pahare din masina, in portbagaj, in cosul cu rufe (posibil sa fi cazut din niste buzunare si sa fi ajuns acolo). Aveam si pe jos, dar dupa ce au calcat pe ele de cateva ori si s-au lovit, au decis sa nu le mai lase decat pe unde nu pot calca. Ah da, am gasit una si sub perna. "Bine ca nu s-a sufocat!", s-a bucurat Ema…
2. Conuri de brad
Problema cu conurile de brad e ca le place sa se multiplice. Daca nu esti atent si calci pe unul sau te asezi cu fundul pe unul, placerea lui malefica e sa se transforme intr-un con de brad, plus multe bucatele mici de imprastiat peste tot… Avem conuri de brad in rucsacul de la gradinita, in cutia cu descoperiri, in trusa de exploratori, in cada (nu pentru ca trebuie spalate ca pietrele, ci pentru ca reactioneaza la apa si se umfla si se inchid, apoi se desumfla si se deschid cand se usuca… puteti incerca, e interesant), in cutia cu acuarele (pentru ca sunt materiale bune de pictat), in cotiera, in portbagaj si probabil ca in multe alte locuri.
3. Nuci
Copiii mei sunt adevarati supravietuitori. Weekendul trecut si-au procurat singuri cina de pe o strada din oras. Au gasit nuci sub un nuc si si-au facut provizii. Apoi au gasit si pietre si au spart nucile, la un colt de strada, pentru a lua o cina sanatoasa si plina de nutrienti. Nucile sunt tare satioase (si chiar sunt sanatoase), asa ca am scapat de gatit in seara respectiva.
4. Ambalaje
Ema recicleaza. Sau asa ar vrea. Drept urmare, toate ambalajele vor fi pastrate pentru proiecte ulterioare. Imi explica frecvent cat e de important sa reciclam si sa nu irosim materialele. Orice punguta de covrigi poate fi o punguta in care putem pune lucruri (de exemplu pietre si conuri de brad), orice poleiala poate fi lipita pe "tabloul mamei", orice cutiuta poate deveni patut pentru jucarii mai mari sau mai mici (de obicei mai mici, foarte mici, extrem de mici). Sticlele se recicleaza si ele si se folosesc la experimente, apoi trebuie sa zaca pe bufetul din bucatarie cu materialul experimentului in ele zile in sir, ca sa vedem ce se intampla si cum reactioneaza. Distractiv, nu?
5. Prieteni
Asta e partea mea preferata, pentru ca prietenii lor sunt distractivi, se simt bine impreuna, dar la finalul zilei nu trebuie sa le gasesc un loc in raft, pentru ca pleaca la ei acasa. Imi place mult cand vin cu prieteni acasa, pentru ca nimic nu se compara cu o casa vraiste in care se aud rasete de copii.
6. Amintiri de la colegi
Asta e partea mea cea mai putin preferata, pentru ca nu stiu niciodata ce parere au parintii prietenilor lor de cadourile pe care le fac copiii lor. Ema vine acasa frecvent cu agrafe, elastice, bratari, bentite si alte lucruri pe care i le daruiesc prietenele ei. La inceput ma stresam tare si vorbeam cu parintii prietenelor ei. Acum m-am mai relaxat si am noroc ca e si ea darnica si tot fac schimb de cadouri. Fip si prietenii de varsta lui (3 ani) inca mai detin proprietate absoluta pe tot, de la aer la geamul pe care se uita, asa ca inca nu isi fac daruri.
7. Paduchi
Mda… Si asta e unul din lucrurile pe care le aduc copiii acasa de pe unde umbla ei. ASTA e partea mea cea mai putin preferata, pentru ca paduchii astia sunt tare prietenosi. Asta vara am pierdut cel putin o saptamana cu tratamente (copiii, noi, inclusiv familia extinsa) sa scapam de aceste daruri ale copilariei.
Copiii vostri ce aduc acasa?
