Autor: Cleopatra Stratan
Merge elefantul singur, seara pe alee,
O furnica-i da din mana, chipurile sa steie.
El macar nu se uita si nici n-are frica,
Dar furnica cheama inca o furnica.
Unde-s doi puterea creste, spune-o vorba veche.
Ai fi tu elefant, dar daca n-ai pereche ii greu.
Situatia ii tot mai mult a ploaie.
Furnica-i hotarata sa-l ieie la bataie.
- Pe elefant?
- Pe elefant, sa se-nteleaga!
- Exista lege!
- Exista lege, dar nu leaga.
- Nu te supara.
La la la la la la la,
La la la la la la la la,
La la la la.
Vede elefantul cum ca treaba-i tot mai sluta,
Cheama garda, dar nici garda sigur nu-i ajuta,
Poate-ar fi mai bine sa se impace cu furnica
Ca daca nu, nu-i mai ajuta nici Baba-Nica.
In sfarsit, dupa atatea conditii puse,
Elefantul cade de acord cu partile opuse,
Dar la urma situatia cand era mai calma,
Furnica, pe neprins de veste, cand ii arde-o palma.
- Lui elefant?
- Lui elefant, sa se-nteleaga!
- Exista lege!
- Exista lege, dar nu leaga!
- Nu te supara!
La la la la la la la,
La la la la la la la la,
La la la la.
