Autor: Catalin Crisan
Din care vis s-a intrupat, aevea sau adevarat: mama
Cand cu blandete ii zambea acelui care gangurea intaiul mama
Mi-ar fi adus fara sa cer pana si luna de pe cer: mama
Daca plangeam, plangea si ea, dar lacrimile i le ascundea naframa.
R.: S-au prins intr-o salba anii ce-au trecut
Prima bucla alba nu stiu cand ti-a aparut
Stiu doar ca in bucle, firele de nea,
Sa-au ivit de grija mea.
Daca sunt om, daca traiesc, doar tie vreau sa-ti multumesc: mama
M-ai invatat sa am un rost, sa stiu ce sunt,sa stiu ce-am fost:mama
Sa pricep ce-nseamna acasa si vorbind de casa mea
Sa ma gandesc la dumneata, maicuta mea.
R.:..................
La scoala cand am fost trimis,intr-un penar si-a pus un vis
Printre penite si condei si-a asezat speranta ei,iubita mama.
Ea multa carte n-a-nvatat,de-aceea vrand neaparat
Sa aflu eu,in scoala mea,ce n-a putut sa-nvete ea,sarmana mama.
R.:.................
Oricat as vrea as incerca sa iti arat iubirea mea: mama
Iubirea ta pentru copii,nimic n-o poate depasi: mama
Asa-i scrisa legea firii si nicicand n-o poti schimba!
